Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 9880
Mărime: 745.28KB (arhivat)
Publicat de: Dana Mazilu
Puncte necesare: 12
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.dr. Catalina Elena Lupusoru
Facultatea de Medicina
Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa", Iasi
Specializare: Medicină Generală
Materie: Algeziologie

Cuprins

  1. INTRODUCERE 4
  2. CAPITOLUL I RECEPTORII DOPAMINERGICI . 5
  3. 1.1. Introducere ... 5
  4. 1.2. Receptorii dopaminergici - clasificare, gene, structură, expresii, funcții 6
  5. 1.2.1. Proprietăți de bază - genetice și structurale - ale receptorilor dopaminergici .. 6
  6. 1.2.2. Expresia receptorului pentru dopamină 8
  7. 1.2.3. Funcțiile receptorului dopaminergic . 9
  8. 1.3. Principiile generale ale reglării și transducției semnalului receptorilor dopaminergici 12
  9. 1.3.1. Mecanismele semnalizării mediate de proteina G ... 12
  10. 1.3.2. Inactivarea proteinelor G . 14
  11. 1.3.3. Implicarea beta arestinelor / kinazele receptorului, cuplate cu proteina G în
  12. reglarea receptorului .. 15
  13. 1.3.4. Desensibilizarea heterologă 16
  14. CAPITOLUL II ROLUL DOPAMINEI IN FIZIOLOGIE ȘI PROCESE PATOLOGICE 17
  15. 2.1. Dopamina ... 17
  16. 2.2. Anatomia sistemului dopaminergic ... 19
  17. 2.3. Interacțiuni funcționale dintre sistemul dopaminei și cel al neurotensinei 20
  18. 2.3.1. Neurotensina si dopamina în schizofrenie și mecanismul de acțiune al
  19. medicamentelor antipsihotice 21
  20. 2.4. Rolul dopaminei in funcția de memorare ... 22
  21. 2.5. Rolul dopaminei in comportamentul impulsiv .. 23
  22. 2.6. Rolul dopaminie în mecanismul de recompensă și placebo .. 25
  23. 3
  24. DISCUȚII ȘI CONCLUZII .. 29
  25. BIBLIOGRAFIE .. 30

Extras din licență

Dopamina și căile neuronale al caror neurotransmitator reprezintă un sistem extrem

de complex cu implicare într-o multitudine de procese fiziologice și patologice. Căile

dopaminergice, numite proiecții dopaminergice sunt căiile neuronale din creier, care folosesc

ca neurotransmitator dopamina, dintr-o regiune a creierului la alta. Neuronii căilor

dopaminergice au axoni care se întind pe toată lungimea căii. Corpul neuronului

dopaminergic tinde să pigmenteze în negru area datorită prezenței melatoninei, cum ar fi

cazul substanței negre. Au fost descrise opt căi de neurotransmisie dopaminergică dintre care

cele mai importante sunt proiecțiile mezocorticolimbice, căile nigrostriate și căile

tuberoinfuncdibulare.

Progresul cercetărilor în domeniul anatomiei și fiziologiei sistemului nervos, posibil

datorită perfecționării mijloacelor de imagistică medicală structurală și functională, au permis

elucidarea rolului dopaminei în procesele cognitive (procesele de recompensă legate de

cunoștere, de stimulare, fenomen de aversiune legată de cunoaștre, controlul cognitiv al

comportamentului, procese de învațare și memorare), în coordonarea motorie, în tulburări

hiperkinetice cu deficit de atenție, în schizofrenie, în procesul de addicție.

Lucrarea prezentă își propune să realizeze un material monografic, structurat pe trei

capitole, în care să fie prezentate informații aduse la zi privind anatomia și fizio-farmacologia

receptorilor dopaminergi, aspecte fiziologice și patogenice privind căile dopaminergice și

neurotransmițătorul dopamina și date actuale privind mijloacelor farmacologice de influențare

a sistemului dopaminergic.

Scopul acestei lucrări este acela de a furniza elemente de înțelegere a rolului

dopaminei în fiziologia sistemului nervos central și de a familiariza medicul junior și senior

de orice specialitate cu grupele farmacologice ce interferă sistemul dopaminergic astfel încât

să poată semnaliza din timp o serie de sindroame patologice legate de acest sistem și de a

monitoriza efectele adverse ale medicamentelor antipsihotice, antiparkinsoniene, prokinetice.

5

CAPITOLUL I

RECEPTORII DOPAMINERGICI

1.1. Introducere

Odată cu descoperirea funcțiilor fiziologice ale dopaminei, un metabolit al

aminoacidului tirozina, în urmă cu peste 50 de ani, acest neurotransmițător catecolaminergic a

atras în mod deosebit atenția. Într-un mod asemănător celorlalți neurotransmițători

monoaminici, dopamina își exercită, în general, acțiunea asupra circuitului neuronal printr-o

modulare relativ ușoară a neurotransmisiei rapide, care este modulată de glutamate și GABA.

Inervațiile dopaminergice sunt cele mai proeminente de la nivelul creierului.

Patru mari căi dopaminergice au fost identificate în creierul mamiferelor:

- nigrostriatal,

- mezolimbic,

- mezocortical și

- tuberoinfundibular.

Acești neuroni sunt implicați în diferite funcții vitale ale sistemului nervos central,

precum: mișcările voluntare, acțiunea de a se hrăni, sentimente, recompensa, somn, atenție,

memorizare și învățare.

În periferie, dopamina joacă roluri importante în reglarea olfactivă, în procesele

retinale, în reglarea hormonală, în funcțiile cardiovasculare, în reglarea simpatică, în

sistemul imun, în funcțiile renale (Snyder et al., 1970; Missale et al., 1998; Sibley, 1999;

Carlsson, 2001; Iversen and Iversen, 2007).

Întrucât dopamina este implicată într-o multitudine de funcții importante, nu e de

mirare că multiple afecțiuni au fost corelate cu disfuncțiile dopaminergice.

Cea mai cunoscută afecțiune în acest sens este boala Parkinson, care își are originea

într-o pierdere a inervațiilor dopaminergice striatale de la nivelul creiererului. Dovezi mai

puțin directe, precum efectele psihotomimetice ale medicamentelor dopaminergice și faptul că

aproape toate atipsihoticele efective clinic blochează receptorii D2 pentru dopamina, au

asigurat o bază pentru ipoteza dopaminergică a schizofreniei (Snyder et al., 1970; Creese et

al., 1976; Seeman et al., 1976; Carlsson et al., 2001).

Dereglarea dopaminei se întâlnește în ADHD și în sindromul Tourette (Mink, 2006;

Swanson et al., 2007; Gizer et al., 2009).

Bibliografie

Baldessarini RJ, Tarazi FI. Brain dopamine receptors: a primer on their current status,

basic and clinical. Harv Rev Psychiatry 1996; 3:301-325.

2. Carlsson A, Waters N, Holm-Waters S, Tedroff J, Nilsson M, Carlsson ML. Interactions

between monoamines, glutamate, and GABA in schizophrenia: new evidence. Annu Rev

Pharmacol Toxicol 2001; 41:237-260.

3. Cooper JR, Bloom FE, Roth RH. Dopamine. In The Biochemical Basis of Pharmacology,

Oxford University Press, New York, 1991, 285-337.

4. Creese I., Burt D.R., Snyder S.H. (1976) Dopamine receptor binding predicts clinical and

pharmacological potencies of antischizophrenic drugs. Science 192: 481-483.

5. De Mei C., Ramos M., Iitaka C., Borrelli E. (2009) Getting specialized: presynaptic and

postsynaptic dopamine D2 receptors. Curr Opin Pharmacol 9:53-58.

6. Dewey, S.L., Smith, G.S., Logan, J., Brodie, J.D., Fowler, J.S., Wolf, A.P., 1993. Striatal

binding of the PET ligand 11C-raclopride is altered by drugs that modify synaptic

dopamine levels. Synapse 13, 350-356.

7. Dobner P.R., Barber D.L., Villa-Komaroff L., McKiernan C. (1987) Cloning and

sequence analysis of cDNA for the canine neurotensin/neuromedin N precursor. Proc Natl

Acad Sci USA 84:3516-3520.

8. Evers B.M., Wang X., Zhou Z., Townsend C.M. Jr, McNeil G.P., Dobner P.R. (1995)

Characterization of promoter elements required for cell-specific expression of the

neurotensin/neuromedin N gene in a human endocrine cell line. Mol Cell Biol 15:3870-

3881.

9. Faure M.P., Nouel D., Beaudet A. (1995) Axonal and dendritic transport of internalized

neurotensin in rat mesostriatal dopaminergic neurons. Neuroscience 68:519-529.

10. Gizer I.R., Ficks C., Waldman I.D. (2009) Candidate gene studies of ADHD: a metaanalytic

review. Hum Genet 126:51-90.

11. Goldstein M., Deutch A.Y. (1992) Dopaminergic mechanisms in the pathogenesis of

schizophrenia. FASEB J 6:2413-2421.

12. Iversen S.D., Iversen L.L. (2007) Dopamine: 50 years in perspective. Trends Neurosci

30:188-193.

13. Jaber M., Robinson S.W., Missale C., Caron M.G. (1996) Dopamine receptors and brain

function. Neuropharmacology 35:1503-1519.

31

14. Khan, Z.U., Gutierrez, A., Martin, R., Penafiel, A., Rivera, A., De La Calle, A., 1998.

Differential regional and cellular distribution of dopamine D2-like receptors: an

immunocytochemical study of subtype- specific antibodies in rat and human brain. J.

Comp. Neurol. 402, 353-371.

Preview document

Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 1
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 2
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 3
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 4
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 5
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 6
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 7
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 8
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 9
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 10
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 11
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 12
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 13
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 14
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 15
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 16
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 17
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 18
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 19
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 20
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 21
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 22
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 23
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 24
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 25
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 26
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 27
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 28
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 29
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 30
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 31
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 32
Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Mijloace farmacologice de interferare a neurotransmisiei dopaminergice.pdf

Alții au mai descărcat și

Boala Parkinson

MOTIVATIA Ceea ce m-a facut să aleg prezentarea acestei lucrări, a fost faptul că una din categoriile pacienţilor care necesită o deosebită...

Starea de sănătate și caracteristicile ei în România

SCOPURILE SANATATII PUBLICE: 1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la viata sociale (se...

Neurobiologie

În capitolul precedent am descris cum produşii de secreţie şi alte molecule au fost sintetizate în corpul celular al neuronului şi transportate...

Ai nevoie de altceva?