Recuperarea în luxația scapulo-humerală

Licență
10/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 14709
Mărime: 5.33MB (arhivat)
Publicat de: Oliviu Teofil Ifrim
Puncte necesare: 14
Facultatea de Medicina si Farmacie
Universitatea din Oradea, Oradea

Cuprins

  1. ARGUMENT 1
  2. A.PARTEA TEORETICA
  3. CAPITOLUL I
  4. DATE ANATOMICE SI FIZIOLOGICE 2
  5. I.1. Osteologia 2
  6. I.2. Artrologia 7
  7. I.2.1. Articulația sternoclaviculară 7
  8. I.2.2. Articulația scapulohumerală 11
  9. I.3. Miologia 13
  10. I.4. Biomecanica 17
  11. I.4.1.Biomecanica membrelor superioare 17
  12. CAPITOLUL II
  13. LUXAȚIA SCAPULO-HUMERALĂ 21
  14. II.1. Definiție si generalități 21
  15. II.2. Etiologie 21
  16. II.3. Anatomie patologică 22
  17. II.4. Simptomatologie 23
  18. II.5. Examenul articulației umărului 23
  19. II.6. Examenul radiologic 25
  20. II.7. Diagnostic diferențial 25
  21. II.8. Evoluție și prognostic 26
  22. II.9. Tratament 26
  23. CAPITOLUL III
  24. TERAPIA FIZICALĂ ȘI DE RECUPERARE 28
  25. III.1. Masajul 28
  26. III.2. Kinetoterapia 29
  27. III.3. Termoterapia 32
  28. III.4. Hidrotermoterapia 33
  29. III.5. Electroterapia 35
  30. III.6. Terapia ocupațională 39
  31. III.7. Balneoterapia 39
  32. PARTEA PRACTICĂ
  33. CAPITOLUL IV
  34. MATERIALE ȘI METODE ... 41
  35. IV.1. Materiale .. 41
  36. IV.2. Metode . 41
  37. IV.2.1.Metode de evaluare clinico-funcțională . 42
  38. IV.2.1.1.Bilanțul articular funcțional 42
  39. IV.2.1.2.Scala vizual Analoagă . 43
  40. IV.2.1.3.Scorul ADL .. 43
  41. IV.2.1.4HAQ ..44
  42. IV.2.2.Metode de tratament .. 45
  43. CAPITOLUL V
  44. REZULTATE ȘI DISCUȚII .. 55
  45. V.1.Analiza datelor demografice .. 55
  46. V.2.Analiza rezultatelor terapeutice . 58
  47. V.2.1.Evaluarea rezultatelor bilanțului muscular 58
  48. V.2.2.Evaluarea rezultatelor bilanțului muscular 60
  49. V.2.3.Evaluarea intensității durerii cu ajutorul Scalei Vizual Analogă ... 62
  50. V.2.4.Evaluarea activităților zilnice . 64
  51. V.2.5.Evaluarea HAQ 65
  52. CONCLUZII . 66
  53. BIBLIOGRAFIE . 67

Extras din licență

Umărul este componenta corpului uman ce are cea mai mare amplitudine a mișcării dintre toate articulațiile corpului. Cu toate acestea însă, această complexitate a mișcării poate reprezenta locul unor multiple probleme articulare. Înțelegerea felului în care sunt interconectate și construite diferitele structuri ale umărului și a modului în care funcționează umărul poate ajuta la determinarea modului în care se pot produc leziunile dar și gradul de dificultate al recuperării acestuia după traumatisme.

Durerea de umăr este una dintre cele mai frecvente dureri cu localizare musculo-scheletală, aceasta rezultând din multiple cauze precum problemele de tipul instabilitații, compresiei tendoanelor și a mușchilor la nivelul umărului. Există posibilitatea de resimțire a durerii doar atunci când acesta este mișcat, sau în permanență. Indiferent de forma de manifesstare, această durere necesită un diagnostic și tratament medical.

Motivația alegerii temei constă în importanța recuperării funcționale și menținerii a articulației scapulo-humerale ce reprezintă joncțiunea trunchiului cu membrele superioare. Flexibilitatea acesteia, asigură mișcările de mare amplitudine a brațelor și le orientează în toate direcțiile, îndeplinind mișcări motrice uzuale precum dusul mâinii la gură sau abilitatea de a duce mâna în buzunarul de la spate. Altfel spus, mobilitatea sa globală, ca și stabilitatea sa, sunt foarte importante.

A. Partea teoretică

CAPITOLUL I

DATE ANATOMICE ȘI FIZIOLOGICE

Pentru a întelege îndeajuns anatomia umărului, acesta poate fi analizat din mai multe perspective.

I.1. Osteologia

Discutând aspectul osos, scheletul umărului este format din 2 oase: clavicula și scapula. Acestea alcătuiesc centura membrului superior ce asigură legătura dintre oasele membrului liber și toracele osos. Prelungirea osoasă a spinei scapulare ce realizează legătura dintre cele 2 oase este numită acromion.

CLAVICULA este un os lung aflat în oglindă pe ambele părți ale corpului, aflat la limita dintre torace și gât, orientat transversal, delimitat de manubriul sternului și acromion. Aceasta denotă o formă sinusoidală cu două curburi inegale, în forma literei „S”. Din aceste două curburi una este medială, cu concavitatea posterioară, și alta laterală, cu concavitatea anterioară.

Posibilitatea analizării acesteia prin palpare pe cea mai mare parte a întinderii sale, face ca osul sa fie un reper important pentru delimitarea anumitor regiuni ale corpului și pentru localizarea eventualelor afecțiuni. Clavicula prezintă o față superioară și una inferioară, o margine anterioară și una posterioară și două extremități - medială și laterală.

În porțiunea mijlocie, fața superioară este netedă cu posibilitatea palpării sub piele, însă la cele două extremități, aceasta prezintă populare cu fibre musculare.

Pe partea medială a acestei fețe, asperitățile fixează mușchiul sternocleidomastoidian, iar pe partea laterală, mușchilor deltoid și trapez.

Fața inferioară este așezată în paralel cu prima coastă. Prezintă în porțiunea ei mijlocie gaura nutritivă și sanțul care ajută la stabilirea orientării osu lui. Pe acest sanț este fixat mușchiul subclavicular. Pe interiorul șanțului se află ligamentul costoclavicular fixat pe impresiunea cu același nume.

„Marginea anterioară este concavă în treimea laterală, unde dă inserție mușchiului deltoid și convexă în treimea medială, unde dă inserție mușchiului pectoral mare.

Marginea posterioară este și ea concav-convexă, dar în sens invers decât marginea anterioară. ”

În porțiunea laterală a marginii se inseră mușchiul trapez. În porțiunea mijlocie are raporturi cu mușchiul omohioidian, cu mușchii scaleni, cu artera și vena subclavie și cu trunchiurile plexului brahial. Aceste raporturi sunt deosebit de importante, deoarece în căderile pe umăr, clavicula poate fi fracturată în porțiunea ei mijlocie. Fragmentele fracturate pot leza vasele subclavii și trunchiurile plexului brahial; de asemenea, calusul poate comprima sau chiar include aceste formațiuni, determinînd complicații vasculare și nervoase.

Extremitatea medială sau sternală este voluminoasă, prezintă o față sternală destinată articulării cu manubriul sternului.

Extremitatea laterală sau acromială este teșită; prezintă o față acromială destinată articulării cu acromionul.

SCAPULA sau omoplatul este un os lat, de formă triunghiulară, situat la partea postero-superioară a toracelui. Pe schelet acest os se întinde între primul spațiu intercostal și coasta a VIII-a. Osul este aplicat pe torace, pe care-l depășește însă lateral, luând astfel parte la formarea umărului și la delimitarea axilei.

Prezintă două fețe, trei margini și trei unghiuri.

Se așează posterior fața prevăzută cu o puternică spină, în sus marginea cea mai mică și subțire, lateral (și puțin înainte) unghiul cel mai voluminos (prevăzut cu o cavitate articulară).

Fața dorsală, are orientare posterioară și laterală. Din cadrul acesteia se desprinde trans-versal o puternică lamă, numită spina scapulei. Această spină împarte fața dorsală într-o fosă situată deasupra și alta situată dedesubtul ei.

1. Spina scapulei

Spina scapulei este delimitată triunghiular, prezentând o față superioară și alta inferioră. Ca orice triunghi, aceasta are trei margini, dintre care una anterioară, prin care spina aderă de fața dorsală a scapulei; alta laterală concavă; a treia dorsală. Marginea dorsală este groasă și rugoasă și dă inserție prin buza superioară mușchiului trapez, iar prin cea inferioară mușchiului deltoid.

În porțiunea ei laterală este continuată cu o prelungire liberă, neaderentă de fața dorsală a scapulei, numită acromion.

Bibliografie

1. Kiss Jaroslav - „Fizio-kinetoterapia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului locomotor”, Ed. Medicală, 1999.

2. Pasztai Z. - „Kinetoterapia în recuperarea funcțională a aparatului locomotor”, Ed.Universității din Oradea, 2001.

3. Sbenghe T. - „Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor”, Ed. Medicala București, 1981.

4. Cordun Marian - „Kinetologie medicală”, Ed. Axa, 1999.

5. Poienariu,D., Petrescu, P. și colaboratorii - „Traumatologie și recuperare funcțională la sportivi”, Editura Flacăra, Timișoara, 1981.

6. D. Stănculescu - „Tratamentul ortopedico-chirurgical și kinetoterapia în afecțiuni ale aparatului locomotor”, UMF „Carol Davila” București, 2004.

7. Sbenghe Tudor - „Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei”, Ed Medicală. București. 1999.

8. Sbenghe Tudor - „Kinetologia profilactică, terapeutică și de recuperare”, Ed. Medicală. București, 1987.

9. Ion Albu, Radu George - „Anatomia topografică”, Ed. B.I.C. ALL, București, 1998.

10.Victor Papilian - „Anatomia Omului - VOL. I. Aparatul Locomotor”, Ed. B.I.C. ALL, București, 2003.

11. F. Gornea, V. Tulbure - „Tratamentul chirurgical în luxația acromioclaviculară”, Revista Curierul Medical Nr.2(302), pag. 3, 2008.

12. O. Alexa - „Tehnici chirurgicale uzuale în traumatismele osteoarticulare”, Iași, 2007.

13. Elena Taina Avramescu - „Curs Practic Pentru Studenții Facultăților de Kinetoterapie”, <http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica-kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/carte_anatomie_LP.pdf>.

14. Medicine Conspectus Note de curs - Mușchii umărului | Mușchii membrului superior, 2014 <http://www.medicineconspectus.online/2014/12/muschii-umarului.html>.

15. Florin Mitu - „Semiologie medicală generală", Editura „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași, 2009.

16. Antonescu D.M. - „Patologia aparatului locomotor", București, 2006.

17. Traian Dinculescu - „Balneo-fizioterapie generală”, Institutul de Medicină și Farmacie București, 1955

18. F.Gornea - „Ortopedie și traumatologie”, Centrul Editorial Poligrafic Medicina, Chișinău, 2010

19. Sala București - „Scheletul centurii scapulare”, 2017

<http://www.salabucuresti.ro/articole/scheletul-centurii-scapulare.html>, 25.06.2017

20. Elena Zamora, Dan-Dragoș Crăciun - „Masaj Medical- Procedee, Metodică, Indicații Terapeutice”, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2007

21. Dr. Mârza-Dănilă Doina - „Bazele generale ale kinetoterapiei”, Editura Alma Mater, Bacău, 2012

Preview document

Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 1
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 2
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 3
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 4
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 5
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 6
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 7
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 8
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 9
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 10
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 11
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 12
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 13
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 14
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 15
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 16
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 17
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 18
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 19
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 20
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 21
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 22
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 23
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 24
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 25
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 26
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 27
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 28
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 29
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 30
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 31
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 32
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 33
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 34
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 35
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 36
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 37
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 38
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 39
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 40
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 41
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 42
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 43
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 44
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 45
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 46
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 47
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 48
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 49
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 50
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 51
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 52
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 53
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 54
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 55
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 56
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 57
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 58
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 59
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 60
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 61
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 62
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 63
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 64
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 65
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 66
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 67
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 68
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 69
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 70
Recuperarea în luxația scapulo-humerală - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Recuperarea in luxatia scapulo-humerala.docx

Alții au mai descărcat și

Recuperarea Mâinii Reumatoide

INTRODUCERE Poliartita reumatoidă este o afecţiune a cărei prevalentă se situează cu mici variaţii între 0,3-1,5%. Este o boală imunoinflamatorie...

Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic în periartrită scapulo-humerală

INTRODUCERE Umărul este o piesă anatomică foarte elegantă, având cea mai mare amplitudine a mişcării dintre toate articulaţiile corpului. Însă...

Gonartroză posttraumatică

CAPITOLUL I -Introducere - ,,Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate, totul este nimic”. ,,Sănătatea ar trebui să se afle deasupra oricăror...

Recuperarea Articulației Gleznei Posttraumatice la Copii prin Mijloace Kinetice

CAPITOLUL 1 1. INTRODUCERE 1.1. Importanţa şi actualitatea temei În ultimii ani kinetoterapia s-a dezvoltat devenind o disciplină structurată cu...

Rolul Tratamentului de Recuperare fizical-kinetic la Pacienții cu Coxartroză

Introducere Artroza este o boală cronică caracterizată clinic prin durere, impotenţă funcţională cu reducerea dureroasă a mişcărilor, având ca...

Kinetoterapia Postmeniscectomie Clasică

I. INTRODUCERE 1.1. GENERALITĂŢI: Kinetoterapia, forma de terapie de tip conservator, utilizând energia mecanică în scop funcţional, se defineşte...

Anchiloza gleznei

1. GENERALITATI Piciorul are un rol static si un rol dinamic de aceeasi inportanta find parghia terminala a locomotiei, Hohmann denumea piciorul...

Program kinetic de recuperare în leziunile articulației umărului, cu sau fără afectarea plexului brachial

Umarul este regiunea prin care membrul superior liber este solitar cu toracele. Articulatia umarului este articulatia cu cel mai mare grad de...

Te-ar putea interesa și

Îngrijirea pacientiilor cu luxație de gleznă

CAPITOLUL I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA GLEZNEI 1.1ANATOMIA GLEZNEI : Articulaţia gleznei este ca o balama. Dar este mult mai mult decat o simplă...

Metode de recuperare medicală balneofizioterapice în luxația scapulohumerală

PLANUL LUCRARII PARTEA I I. Generalitati--definitie, clasificare, date epidemiologice II. Etiopatogenie--cauze, mecanisme, anatomie patologica...

Rolul kinetoterapiei în recuperarea luxației scapulo-humerală

INTRODUCERE Luxatia umarului este un traumatism foarte sever si des intalnit in clinicile de ortopedie. Afectiunea produce rupturi de ligamente si...

Fizioterapie

1. Introducere. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate Fizioterapia sau Medicina Fizica actuala...

Semnele Patognomonice ale unei Fracturi

1)SEMNELE PATOGNOMONICE ALE UNEI FRACTURI Semne de certitudine -mobilitate anormala dureroasa -prezenta crepitatiei osoase -intreruperea...

Medicină

Piciorul are un rol static si un rol dinamic de aceeasi inportanta find parghia terminala a locomotiei, Hohmann denumea piciorul ”o opera...

Ai nevoie de altceva?