Dimensiunea normativă și culturală a organizației școlare

ARGUMENT

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Abordarea temei ”Dimensiunea normativă și culturală a organizațiilor școlare” implică prezentarea şi valorificarea unor noţiuni sau concepte generale care definesc organizația școlara, normativitatea şcolii ca instituţie, dar mai ales ca organizaţie, cultura instituționalǎ şi mai ales organizaţională. Toate aceste aspecte au o mare deschidere teoretică şi metodologică, în măsura în care implică şi dezvoltă aceste noțiuni introductive absolut necesare pentru proiectarea, realizarea şi finalizarea cercetării.

Lucrarea are ca scop identificarea unor trăsături specifice culturii organizației la nivelul unui studiu de caz, Grădinița nr. 41 „Codruța”, Galați. Motivele care ne-au condus la opţiunea pentru acest studiu de caz este generat, nu de un factor subiectiv, ci de bogăția culturală a unei organizaţii educaţionale, de tip preşcolar care oferă resursele unei cercetări operaţionale semnificative, în plan teoretic, metodologic şi mai ales practic. Pe de altă parte, experiența pe care o am acumult-o în grădiniță, unde îmi desfășor activitatea de aproximativ 14 ani, a constituit un argument moral important pentru iniţierea şi finalizarea acestei cercetări pedagogice orientată asupra unui subiect care valorifică intradisciplinar cunoştinţe şi metodologii esenţiale din domeniul teoriei generale a educaţiei, managementului educaţiei, sociologiei educaţiei, şi nu ân ultimul rând, al managementului organizaţiei şcolare.

Un alt argument determinant pentru motivarea alegerii temei situată în această zonă a managementului, este legat de substratul teoretic al cercetării care implică dezvoltarea dimensiunilor normativă și culturală ale organizației școlare, ca unitate de bază a sistemului de învăţământ..

În societatea contemporană nevoia schimbării mentalităților reprezintă o necesitate imperioasă, de ordin psihologic, pedagogic, social şi mai ales managerial. Un aport deosebit, în acest sens, este cel pe care şi-l asumă școala ca organizaţie, prin scopurile şi obiectivele proiectate, aflate la baza unor activități specifice (educaţie, instruire, formare profesională etc.) desfășurate într-un mediu formal şi nonformal, care cultivă valorile culturale ale întregii societăți, reflectate în plan pedagogic.

Perspectivele de abordare şi de analiză a competenţelor organizațiilor şcolare sunt construite prin raportarea lor la progresele înregistrate în domeniul managementului, dar şi la evoluțiile fenomenului cultural, în societatea modernă, industrializată şi postindustrială. Performanțele care obiectivează competenţele organizației şcolare depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al membrilor săi, în calitate de resurse specializate în plan pedagogic. La rândul lor, performanțele individuale sunt influențate de o serie de factori sociali, printre care se află și cultura organizației.

Pe plan mondial, preocupările pentru indentificarea culturii organizației, a locului și rolului ei, sunt relativ recente. Finalizarea lor pozitivă explică succesul sau eșecul unei organizații sociale, în general, cu evoluţii şi accente specifice în zona construcţiei pedagogice a şcolii.