Cuprins
- ARGUMENT 1
- I. ŞCOALA TEOLOGICĂ DIN EPISCOPIA ARADULUI 1
- II. ACTIVITATEA OMILETICĂ A EPISCOPULUI I. PAPP 13
- 2.1. Viaţa 14
- 2.2. Pastoralele episcopului I. Papp 18
- 2.2.1. Pastorale dinainte de război 18
- 2.2.2.Pastorale din timpul războiului 22
- 2.2. 3. Pastorale după război 23
- 2.4.Cuvântările ocazionale 26
- 2.5. Predica misionară 28
- 2.6. Predica prin fapte 28
- III. ACTIVITATEA OMILETICĂ A EPISCOPULUI GRIGORIE GH. COMŞA 31
- 3.1.Viaţa 31
- 3.2. Pastoralele episcopului dr. Grigorie Comşa 36
- 3.3. Cuvântările ocazionale 44
- 3.4. Predica misionară 51
- 3.5.Măsuri pentru întărirea activităţii predicatoriale 58
- 3.6. Volume de predici 60
- 3.7. Predica prin faptă 68
- IV. ACTIVITATEA OMILETICĂ A EPISCOPULUI ANDREI MAGIERU 71
- 4.1.Viaţa 71
- 4.2.Pastoralele episcopului Andrei al Aradului 76
- 4.2.1. Pastorale dinainte de război 76
- 4.2.2. Pastorale din timpul războiului 80
- 4.2.3. Pastorale după război 82
- 4.3.Cuvântările ocazionale 84
- 4.4. Predica misionară 90
- 4.5. Măsuri pentru întărirea activităţii predicatoriale 96
- 4.6. Volume de predici 98
- 4.7. Predica prin faptă 99
- BIBLIOGRAFIE 103
- DECLARAŢIE 108
Extras din licență
ARGUMENT
Veche vatră de credinţă și cultură românească, Banatul a înscris în masiva carte a istoriei neamului nostru însemnate pagini de luptă, de izbândă și lumină, aducându-și aportul la formarea statului Național Unitar Român și la consolidarea acestuia. Idealurile sale nobile, zămislite în vremurile vitrege de asuprire, au constituit lait-motivul predicilor și cuvântărilor tuturor generațiilor de slujitori ai altarelor și amvoanelor bănățene.
După istoricul an 1918, asemeni preoțimii din întreagă Țară Românească, clerul bănățean a supravegheat îndeaproape destinul neamului, propovăduind adevărul mântuitor, combătând ereziile ucigătoare de suflete și atenționând norodul asupra pericolului bolșevic. A existat o adevărată competiție misionară materializată prin rostirea unor predici și cuvântări bine întocmite, care, ulterior, au fost publicate în revistele vremii și în volume de predici.
Din nefericire, zodia adevărului și adevăratei democrații românești a fost de scurtă durată. După fatidicul an 1948 s-a împlinit o veche zicătoare românească: “Toată lumea lovește în mărul care are mai multe roade.” Intelectuali de înaltă ținută științifică din toate domeniile de activitate au fost loviți fără milă. Dar nu a fost de ajuns. Nenumărați ierarhi și preoți au trebuit să piară pentru că au adus în viața lor prea multă roadă.
În lucrarea de față mi-am propus să aduc la lumină activitatea omiletică a celor mai iluștri ierarhi din episcopia Aradului a căror cuvântări rămân până astăzi dovada concretă a zelului misionar deosebit dar și sursă de inspirație și model de atitudine pastoral-misionară pentru cei desemnați astăzi cu lucrarea propovăduirii adevărului dreptei credințe.
I. ŞCOALA TEOLOGICĂ DIN EPISCOPIA ARADULUI
Primele cursuri de teologie din Episcopia Aradului au fost predate sporadic la Timişoara către sfârşitul secolului al XVIII-lea. La 3/15 noiembrie 1812 s-a deschis o şcoală pedagogică la Arad pentru pregătirea învăţătorilor ortodocşi români din Banat şi Bihor. Toate disciplinele au fost predate în limba română de cărturarii vestiţi ai acelor timpuri: Dimitrie Ţichindeal (1812-1815), Constantin Diaconovici-Loga (1812-1830), dr. Iosif Iorgovici (1812-1820) şi Ioan Mihuţ (1812-1816). După nenumărate demersuri făcute la Curtea din Viena, a fost emis un decret imperial, prin care s-a îngăduit ca la 1 noiembrie 1822, să se deschidă o şcoală "clericească" la Arad. Noua şcoală de teologie s-a deschis abia în februarie 1823, având încă de la început doi ani de studii, iar din anul 1825 ele au fost ridicate la trei ani.
Primii profesori ai şcolii de teologie arădene au fost protopopul Gavril Raţ şi capelanul Gavril Giuliani, urmaţi în timp de ierodiaconii Patrichie Popescu şi Ghenadie Popescu, preoţii Arsenie Popovici, Dimitrie Antonovici, Procopie Ivaşcovici, Iosif Beleş, Miron Romanul. C-tin Gurban şi de ieromonahii Andrei Alexandru Papp şi Iosif Goldiş. Începând cu anul şcolar 1834/1835, aflăm că alături de noile discipline introduse în programa de învăţământ se afla Retorica bisericească (Omiletica) şi Stilul oratoria (Omiletică practică). Datorită preocupărilor cărturăreşti ale vrednicilor dascăli arădeni a fost întemeiată „Societatea de lectură a teologilor români din Arad” (1867), sub egida căreia a apărut foaia literar-bisericească „Speranţa” începând cu anul 1869, iar din anul 1871 aceasta a fost înlocuită cu foaia oficială „Lumina”. Programul Societăţii de lectură, precum şi cuprinsul variat al publicaţiilor amintite, şi-au adus o însemnată contribuţie privind informarea bisericească, culturală şi chiar politică a teologilor.
La începutul anului şcolar 1876 cele două secţii, pedagogică şi teologică, se vor uni într-un „Institut teologic-pedagogic diecezan”, având o singură conducere și funcţionând în aceeaşi clădire. Dintre profesorii mai însemnaţi care au predat la noul Institut teologic-pedagogic amintim pe primul director al acestuia, preotul Ioan Rusu, urmat de Aron Hamsea, Vincenţiu Mangra, Ignatie Papp, Romul Ciorogariu, Atanasie Tuducescu, Ioan Troilescu, Paul Tempea, Iosif Goldiş, dr. George Proca şi dr. Gheorghe Dragomir. În această perioadă Retorica bisericească a fost predată de tânărul profesor Mangra, care, între timp s-a tuns în monahism, primind numele de Vasile (1879). Pentru o mai bună desfăşurare a cursurilor, episcopul Meţianu a dispus ridicarea unei clădiri adecvate. Aceasta a fost terminată într-un un singur an (1876), dar s-a dovedit necorespunzătoare fiind prea mică şi neavând un internat, fapt pentru care s-a ridicat o nouă clădire, tot pe parcursul unui an, care a fost dată în folosinţă la 8 septembrie 1885 . În această clădire s-au pregătit nenumărate serii de slujitori ai altarelor arădene până în 1948, când toate academiile teologice din Ardeal au fost desfiinţate de regimul comunist. Idealul şcolii de teologie din timpul păstoririi episcopului I. Meţianu era ca ea să devină „ izvor de religiozitate şi moralitate, de cultură şi lumină adevărată și prin aceasta izvor de bine şi fericire pentru acum şi un scut puternic pentru viitor” .
Bibliografie
IZVOARE
Noul Testament, tipărit în zilele M.S. Regelui României, Ferdinand I cu îndemnul şi purtarea de grijă a I.P.S. Sale întâiului Patriarh al ţării D.D. Miron. Editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1927, Palatul Sfântului Sinod.
Sfânta Scriptură, tradusă după textul grecesc al Septuagintei confruntat cu cel ebraic în vremea domniei Majestăţii Sale Carol II, Regele tuturor românilor, din îndemnul şi cu purtarea de grijă a înalt Prea Sfinţitului Dr. Miron Cristea Patriarhul României, cu aprobarea Sfântului Sinod, Bucureşti, 1936, Tipografia cărţilor bisericeşti.
Episcopia Aradului, Istorie, viaţă culturală, monumente de artă, Arad, 1989.
VOLUME DE MEDITAŢII RELIGIOASE
Berariu Pavel, Din viaţa episcopului dr. Andrei Magieru al Aradului 1936-
1960, Arad, 1997.
Botiş Teodor, Istoria Şcoalei normale (Preparandiei) şi a Institutului teologic ortodox român din Arad, 1922.
Bunea, dr. A., Episcopii Petru Paul Aron şi Dionisie Novacovici, Blaj, 1902.
Comşa, dr. Gheorghe, Istoria predicei la români, Bucureşti, 1921.
Idem, Datoriile preoţimii în faţa problemelor sociale, Bucureşti, 1925.
Comşa, dr. Grigorie Gh, În slujba misionarismului ortodox, Arad, 1930.
Cornean N., Monografia Eparhiei Caransebeşului, Caransebeş 1940.
Felea, Ilarion V., Religia culturii, Arad, 1994.
Neş, Teodor, Oameni din Bihor 1848-1918, Oradea 1937.
Păcurariu, pr. prof. dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, Bucureşti, 1981.
Idem, Dicţionarul teologilor români, Bucureşti 1996.
Cioroianu, dr. Ştefan , Merinde pentru suflete credincioase. Cuvântări ocazionale, Arad; 1917.
Idem, Dor de lumină, Arad, 1917.
Idem, Brazde în ogorul lui Hristos, Arad, 1918.
Idem, Un trup şi un suflet. Cuvântări la cununii, Arad, 1930.
Idem, Nu plânge! Cuvântări funebre, Arad, 1930.
Idem, Laudă crinilor. Cuvântări la Sf. Taină a Botezului, Timişoara, 1942.
Clain, pr. Samuil de Sad, Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morţi.
Editate acum pentru întâia oară cu litere latine, după ediţia din Sibiu, de Ia
anul 1842, de Ioan Nicorescu, paroh ortodox român în Cunici, fost profesor
de rituale Ia Seminarul din Arad. Cu binecuvântarea P.S. Sale D-lui Ioan Papp.
I.Papp, Episcop ortodox român al Aradului, Arad, 1907.
Codreanu, prot. Florea, Cuvântări ocazionale, Arad, 1928.
Idem, Haina de nuntă. Predici, Arad, 1929.
Idem, Fă şi tu asemenea. Predici. Arad, 1948.
Comşa, dr. Gheorghe, Maior pr. Gh., Predici pentru toate duminicile de preste an şi alte ocaziuni, Arad, 1918.
Comşa, dr. Gheorghe, Pentru neam şi lege. Patruzeci cuvântări
împotriva adventiştilor şi baptiştilor, Caransebeş, 1923.
Idem, La altarul neamului, Bucureşti, 1924.
Idem, Predici Ia sărbătorile bisericeşti, Arad, 1925.
Idem, Păstor şi turmă, Arad, 1925.
Comşa, dr. Grigorie Gh., Veniţi la Hristos, Arad, 1926.
Maior, pr. Gh., Predici pentru toate duminicile de peste an şi alte ocaziuni, Arad, 1912.
Idem, Peste Golgota la înoire. Predici, Arad, 1925.
Moruşca, arhim. Policarp, Misiuni religioase pentru popor, cu material de predici, cuvântări şi alocuţiuni, Arad, 1929.
Nicorescu, pr. prof. Ioan, Amvonul Bisericei greco ortodoxe române. Predici pentru toate duminicile, serbătorile şi praznicele de preste an, Arad, 1902.
Păcăţian, pr. Minai, Predici. Conlucrarea omului cu Dumnezeu, Arad, 1916.
Perva, pr. Gheorghe, Cazanii pentru azi. Câte cinci minute de cultură duhovnicească, Arad, 1941.
Tamavschi, prof. dr. T.; prof. dr. Voiutschi E., Predici pentru duminicile anului bisericesc, Caransebeş, 1909.
Tudor, pr Demian, Jertfa laudei. Predici liturgice pentru toate duminicile de peste an,Arad, 1945.
Voniga, pr. David, Cuvântări bisericeşti, Timişoara, 1903.
Idem, Cuvântări ocazionale şi funebrale pentru toate ocaziunile ce abvin în oficiul pastoral al preoţimii, Tom I, Orăştie, 1908.
STUDII
Demian, pr. Tudor, Preotul profesor dr. Ilarion V. Felea (Date bibliografice, activitatea, biografia), în Religia culturii, Arad, 1994.
Felea, pr. Ilarion V., Teologie şi preoţie, în Anuarul Academiei Teologice din Arad pe 1938/1939.
Litiu, pr. Gh., O carte de predici din 1847, "învăţături morale", în B.O.R., nr. 5-6, 1975.
Litiu, dr. Gheorghe, Episcopul dr. Andrei Magieru (1891-1960), în M.B., nr. 10-12, 1980.
Păcurariu, pr. prof. dr. Mircea, Învăţământul teologic la Arad, în vol. Episcopia Aradului. Istorie, viaţă culturală, monumente de artă, Arad, 1989.
Pană, Marin, Contribuţia episcopului Grigorie Comşa la dezvoltarea omileticii ortodoxe româneşti, în BOR., nr. 3-5,1973.
ARTICOLE
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Predicatori din Episcopia Aradului.docx