Șomajul în rândul tinerilor din România

INTRODUCERE

Este o perioadă destul de grea să fii un tânăr european care dorește să intre pe piața muncii, dar care este exact natura problemei cu care se confruntă tinerii care încearcă să își găsească un loc de muncă? Se susține în mod regulat și rezonabil că tinerii au fost deosebit de puternic afectați de recesiune. Cu toate acestea, mai puțin rezonabil, această afirmație se bazează adesea pe schimbările care au avut loc în ratele șomajului în rândul tinerilor. Experiențele pe piața muncii, inclusiv perioadele de șomaj, la începutul vieții profesionale a unei persoane sunt susceptibile de a avea repercusiuni care se vor simți pe tot parcursul vârstei sale adulte (Cefalo, et. al., 2020).

Este recunoscut de mult timp că șomajul este asociat cu o serie de consecințe negative asupra sănătății, atât fizice, cât și psihologice, care tind să crească disproporționat cu durata șomajului. Șomajul este, de asemenea, asociat cu nefericirea - atât pentru cei care se confruntă cu aceasta, cât și pentru cei care sunt angajați, dar se tem de șomaj într-o perioadă de nesiguranță ridicată a locului de muncă și este larg înțeles că nefericirea este în sine legată de sănătatea psihică și fizică (Gregg, 2001).

Există, de asemenea, un corp substanțial de dovezi care leagă șomajul în rândul tinerilor (și lipsa locului de muncă) de criminalitate. Crima nu numai că este costisitoare pentru societate, ci și pentru individ. Mai mult, este posibil ca orice astfel de efecte să aibă consecințe pe termen lung; odată ce s-a pornit pe calea marginalizării și a criminalității, perspectivele de viitor (și așteptările) cuiva se pot adapta în consecință. Astfel, șomajul este rău pentru tineri și pentru societate în ansamblu; cu toate acestea, la fel de important, consecințele negative ale șomajului în rândul tinerilor sunt în mare măsură asociate cu șomajul pe termen lung, mai degrabă decât cu șomajul în sine. Aici, efectele cu adevărat dăunătoare ale recesiunii au fost resimțite de tineri (Vancea & Utzet, 2017).

În timpul recesiunii, prevalența șomajului pe termen lung în rândul tinerilor a crescut cu mai mult de o treime. Mai mult, aceasta nu este singura tendință negativă recentă a experienței tinerilor pe piața muncii cu consecințe pe termen mai lung. În ultimii ani, a existat o recunoaștere din ce în ce mai mare a faptului că șomajul - sau NEET - așa cum se numește de obicei acum, și nu doar șomajul în sine este o problemă de îngrijorare. În mod similar, apariția unor niveluri ridicate de angajare temporară și cu normă parțială în rândul tinerilor și impactul pe termen lung al acestor forme contractuale - devin, de asemenea, probleme semnificative (Carcillo & Königs, 2015).

Șomajul în rândul tinerilor a fost o problemă persistentă în multe țări din întreaga lume, în special în urma pandemiei de COVID-19. Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, mulți tineri și-au pierdut locurile de muncă din cauza blocajelor și încetinirilor economice (Lambovska, et. al., 2021).

Ratele șomajului în rândul tinerilor au fost în general mai mari decât ratele generale ale șomajului în multe țări. De exemplu, în Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul tinerilor în august 2022 a fost de 15,3%, comparativ cu o rată generală a șomajului de 7,6% (europa.eu/eurostat).

Tinerii au fost în mod deosebit afectați de creșterea locurilor de muncă precare, inclusiv contractele temporare, munca cu fracțiune de normă și munca de tip part time. Acest lucru le-a făcut mai greu să găsească locuri de muncă stabile, bine plătite. În unele țări, există, de asemenea, diferențe semnificative în ratele șomajului în rândul tinerilor, în funcție de sex, rasă, etnie și statut socioeconomic.

Guvernele și organizațiile din întreaga lume lucrează pentru a aborda șomajul în rândul tinerilor prin diverse politici și inițiative, inclusiv programe de formare, ucenicie și inițiative de creare de locuri de muncă (Lambovska, et. al., 2021).

CAPITOLUL 1. ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR

1.1. Șomajul în rândul tinerilor - delimitări conceptuale

Este important să înțelegem cum sunt conceptualizați și definiți termeni precum „tineret” și (în consecință) „șomaj în rândul tinerilor”. Categoriile de vârstă folosite pentru a defini „tineretul” sunt elastice și diferă între țări. În scopuri statistice, în Irlanda, categoria „tineret” este clasificată ca persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, o clasificare adoptată oficial în 1999 de Organizația Internațională a Muncii (OIM) (Gregg, 2001).

Există trei măsuri principale citate în mod interschimbabil în analiza acestei probleme. În general, măsura tradițională standard a șomajului în rândul tinerilor este „rata șomajului în rândul tinerilor”. Acesta este pur și simplu un subset specific de vârstă al ratei tradiționale a șomajului, adică numărul de tineri șomeri ca proporție din forța de muncă totaăl/tineri activi din punct de vedere economic. Acestea pot include pe cei care urmează o formă de învățământ cu normă întreagă (de exemplu, studenți) care au, de asemenea, un loc de muncă cu normă parțială (Vîrtosu, et. al., 2020).

Problema în UE este că există mai multe persoane inactive din punct de vedere economic în categoria de vârstă 15-24 de ani (adică în afara forței de muncă) decât există în forța de muncă. Nici tinerii care se află în afara forței de muncă nu sunt oficial șomeri, deoarece mulți dintre aceștia sunt studenți în învățământ cu normă întreagă (Vîrtosu, et. al., 2020).