Extras din notiță
1.Miscarea aluviunilor; 2.Mecanismul general de miscare a aluviunilor
Aluviunile sau sedimentele-particule solide sub forma granulara desprinse din scoarta terestra sub actiunea fortelor de orice natura si care sunt transportate de catre curentii de apa.Pt studiul miscarii aluviunilor tb. Sa consideram ca aluviunile sunt mat. Necoezive,practic se deplaseaza independent unele in raport cu altele,iar regimul de curgere al faze lichide este turbulent.Transportul aluvionar se face prin salturi.Fenomenul se explica prin aceea ca intr-un curent turbulent,asupra unei particule de aluviuni situata pe patul albiei,actioneaza atat fortele longitudinale cat si fortele ascensionale care au marimi pulsatorii.Fortele longitudinale repr dif de presiunea de pe partea inf. Si superioara a particulelor de fluid.Fortele care se opun miscarii sunt date de gr. Proprie sub apa, a partic. Si de rezist. Generata de partic. Invecinate asupra acesteia.
3.Caracteristicile fizice si hidraulice a aluviunilor
Aluviunile care formeaza patul albiei si care definesc debitul solid in general nu sunt practic omogene,ci sunt constituite dintr-un ameste de particule cu caracter fizic si geometric diferit. Caracteristicile fizice si geom ale aluviunilor nu pot sa indice modul de reactie a particulelor la cotele care le solicita.Din ac cauza s-a cautat o marime hidraulica care sa reflecte acest aspect.Prin umulte cercetari s-a considerat ca ac marime este vit finala de cadere,fara vit initiala a unei particule intr-un fluid in repaus in spatiul infinit la o temperatura determinata.
4.Mecanismul transportului aluvionar
Misc aluv se studiaza in gen luandu-se in considerare o albie alc dintr-un mat necoeziv(nisip,pietris).Transportul aluvionar de fund sau prin tarare este miscarea aluv pe fundul albiei sau in imediata ei vecinatate.Modul de miscare este influentat de modul de variatie a vit curentului de apa.La viteze mici forta de antrenare a partic nu este suficient de mare pt a det punerea in miscare a aluv.Ca atare partic raman in repaus.Ac situatie se intalneste in nat la raurile cu mat aluvionar grosier la debite mici de apa.Aceasta forma de miscare s.n transport de particule izolate.Odata cu cresterea vit sporeste si nr de particule antrenate in miscare a.i la un moment dat majoritatea partic se afla in miscare a.i la un moment dat majoritatea particulelor se afla in miscarea prin alunecare,rostogolire sau salturi ac forma de miscare s.n transport de masa pe fund neted.
5.Debitul solid
Intr-un curent de apa uniform ,pe un pat mobil,faza de inceput a transportului de aluviuni este caract prin anumite valori,prin marimile carac ale curentului numite marimi critice: ef unitar tangential de antrenare si viteaza critica de antrenare
6.Probleme generale de dinamica a albiilor.Procese de albie
Albiile raurilor sunt intr-o evolutie continua sub actiunea curentului de apa.Currentul de apa caract printr-un anumit regim de curgere isi croieste sg albia ca traseu, forma si dimensiuni ,la randul ei albia prin geometria sa actioneaza asupra cinematicii curentului dandu-i o anumita structura corespunzatoare formei pe care o are la un moment dat.Acest proces numit „proces de albie”se produce continuu cu intensitate mai mare sau mai mica in fct de intensitatea fact climatici care determina redimul de curgere cum sunt precip,temp si de caract geofizice ale terenului pe care are loc scurgerea:relief,propr
7.Definirea albiilor stabile
D.p.d.v al stabilitatii,albiile raurilor pot fi stabile,instabile si divagante.Forma catre care tine un rau este forma albiei stabile.
8.Profilul longitudinal;Criterii de stabilire locala si generala in profil longitudinal
Criterii de stabilire generala: -Pe un sect de lungime L raul are cotele de capat z1 si z2 fixe; -deb raului creste de la Q1 la Q2 intre cele 2 sectiuni; -se admite urm principiu variational: profilul long al albiei tinde catre acea forma care corespunde enet minime consumate de curent in unit de timp pe traseul curpins intre cota z1 si z2
Preview document
Conținut arhivă zip
- Regularizari de Rauri si Indiguiri.doc