Răspunsuri examen protocol și ceremonial diplomatic

Rezolvare:

I. Intrebari

1. Prezentati continutul notiunilor de protocol, ceremonial si eticheta si evidentiati diferentele specifice existente intre ele.

Protocolul diplomatic reprezinta ansamblul de reguli, norme si uzante care se aplica la nivel intern sau inter-statal.”Protocolul este lubrifiantul diplomatiei si cimentul stabilitatii internationale. Nu trebuie neglijata niciodata importanta sa in relatiile intre natiuni.”

Ceremonialul reprezinta succesiunea de momente de protocol. Acesta indica succesiunea actelor unei solemnitati civile, militare sau religioase si determina formele exterioare, creaza cadrul si atmosfera in care urmeaza sa se desfasoare acestea si arata ceea ce trebuie sa faca cel sau cei care prezideaza sau care conduc o ceremonie. Raoul Genet defineste ceremonialul diplomatic ca fiind „podoaba, vestmantul actiunii diplomatice. El este forma, actiunea propriu-zisa, fiind fondul”.

Eticheta este totalitatea normelor de buna-cuviinta care se aplica in relatiile protocolare.

In relatiile internationale, protocolul se afla in special in slujba egalitatii, cel putin formale, intre natiuni si a relatiilor pe care reprezentantii acestora le intretin unii cu ceilalti. Astfel, exista o legatura deosebit de stransa intre functia de diplomat si rolul protocolului, care este un instrument al meseriei de diplomat. De altfel, conventiile elaborate in mediile diplomatice servesc drept modele de referinta si in alte circumstante ale vietii publice.

Domeniul de interventie al protocolului cuprinde relatiile intre puteri suverane a caror expresie desavarsita este statul, indiferent daca aceasta suveranitate este atat externa cat si interna, numai interna sau limitata doar la niste scopuri precise pe care statul le urmareste. Tot din domeniul protocolului fac parte normele la care suntem obligati sa apelam in relatiile cu aceste puteri si, in general in sfera afacerilor externe. In afara de aceasta, protocolul priveste raporturile ierarhice stabilite intre institutii si in cadrul institutiilor, raporturile dintre cei care detin puterea si relatiile pe care subordonatii le intretin cu acestia.

Ceremonialul si protocolul pot fi considerate ca veritabile „barometre” care indica starea relatiilor intre state. Intr-adevar, atentia care se acorda modului in care este primit un sef de stat, modul de organizare a unei receptii sau amploarea celebrarii unui eveniment sunt de natura sa ofere o imagine despre faptul in care doua state inteleg sa coopereze si sa faca cunoscut opiniei publice gradul de intelegere dintre ele.

In ceea ce priveste eticheta, aceasta se refera la formalismul relatiilor individuale, indiferent daca acest raport este ierarhic sau nu. De asemenea, eticheta face parte din domeniul comportamentului in societate.

Termenii protocol si eticheta au tendinta de a se confunda. Ambele notiuni se refera la raporturi intretinute in contextul vietii publice, protocolul aplicandu-se in raporturile instituionale, iar eticheta in cele individuale. Neaplicarea regulilor de protocol se poate solda cu consecinte negative care afecteaza ansamblul colectivitatii, iar nerespectarea etichetei determina efecte limitate doar la persoanele in cauza.

2. Care este utilitatea cunoasterii si aplicarii normelor de protocol in zilele noastre?

In prezent, statele, natiunile si popoarele nu isi pot apara si promova interesele decat intr-o atmosfera de intelegere reciproca. Datorita utilizarii normelor de protocol, toate statele sunt egale in drepturi – indiferent de marimea si potentialul lor economic sau militar. Tot normele de protocol sunt cele care impun curtoazia ce concura la mentinerea de bune raporturi intre reprezentantii statelor si, prin aceasta, contribuie la crearea unei atmosfere favorabile dezvoltarii legaturilor bilaterale sau multilaterale dintre ele.

Evocand importanta normelor de protocol, un prestigios diplomat european aprecia ca „ fara protocol comunicarea intre state ar fi mult mai dificila, relatiile internationale ar intampina obstacole, ar fi mai putine acorduri si mai multe frictiuni, chiar mai multe razboaie.”

In raporturile interstatale, protocolul – adica rigoarea, sobrietatea sau fastul, ordinea si precaderea – promoveaza, consolideaza si da viata principiului respectarii celorlati, principiu care constituie in fapt conditia de baza intre cei ce colaboreaza si isi propun scopuri, idealuri comune, pentru a caror traducere in viata militeaza.

Atentia fata de cunoasterea si aplicarea intocmai a normelor ce pot asigura buna desfasurare a tuturor acestor activitati si a actiunilor specifice, in prezent, raporturilor intre state, institutii si persoane nu trebuie inteleasa ca expresie a unui formalism, ci a respectului, a consideratiei pe care le datoram altor popoare, organismelor de stat, semenilor nostri; toate acestea sunt cerintele protocolului contemporan, prin ele urmarindu-se buna convietuire generala.

3. Care este ordinea de precadere in cadrul corpului diplomatic?

In anul 1815, la Congresul de la Viena al puterilor europene, a fost adoptat un „regulament” prin care s-a stabilit o ordine de precadere a sefilor de misiuni diplomatice, in functie de data prezentarii de catre acestia a scrisorilor de acreditare.

In prezent, activitatea misiunilor diplomatice si a celor consulare se desfasoara in baza unor reglementari internationale unanim recunoscute, si anume „Conventia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice” din 18 aprilie 1961 si „Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare” din 24 aprilie 1963.

Ordinea de precadere a membrilor personalului diplomatic al misiunii este notificata de catre seful misiunii Ministerului Afacerilor Externe sau oricarui alt minister asupra caruia se va fi convenit.