Cuprins
- 1. Introducere 1
- 2. Consideraţii generale 1
- 2.1 Apelative 2
- 2.2 Obţinere 2
- 2.3 Proprietăţi fizice 3
- 2.4 Structura moleculară 4
- 2.5 Amoniacul lichid 4
- 3. Surse de contaminare 5
- 3.1 Contaminare intenţionată 5
- 3.2 Contaminare neintenţionată 8
- 3.3 Circuitul azotului în natură 8
- 3.4 Forme de azot 9
- 3.5 Circuitul azotului în natură 10
- 4. Informaţii toxicologice şi ecologice 14
- 5. Valori limită 14
- 6. Metode de determinare a NH3 15
Extras din proiect
1. Introducere
Proiectul încearcă să scoată în evidenţă surse de contaminare a cerealelor cu NH3 precum şi limitele admisibile în aceste produse.
Chimitul german Dr. Fritz Haber (om de ştiinţă, premiul Nobel în 1918) completat ceva mai târziu de Karl Bosch (un mare tehnolog, premiul Nobel ]n anul 1931), care a pus la punct un procedeu industrial de obţinere a NH3 utilizând N2 din atmosferă au dus la dezvoltarea producţiei de îngrăţăminte chimice cu azot.
Producţia mondială, începând din 1950/51, s-a dublat la fiecare 10 ani. Ritmul mediu de creştere anuală a producţiei a fost de aproximativ 5- 7 %.
Cele mai producătoare sunt ţările din Europa, urmate de cele din America de Nord şi America Centrală. Potrivit prognozei efectuate de specialişti de la FAO, s-a apreciat că în anul 2000 producţia mondială de îngrăşăminte s-ă ajungă la220,25 milioane tone + P2O5 + K2O, deşi acestea nu satisfac integral nevoile agriculturii.
În ţara noastră, producţia şi consumul de îngrăşăminte a crescut vertiginos în ultimii 30 ani.
2. Consideraţii generale
Fără azot nu există viaţă. Este un element fundamental al nutriţiei plantelor. Are un rol complex, intrând în componenţa enzimelor (gruparea prostetică), aminuacizilor, proteinelor protoplasmatice structurale, acizilor nucleici (ADN, ARN), substanţe cu rol abiotic.
Are de asemenea un rol plastic participând la procesele de creştere. Intră în componenţa clorofilei şi a unor alcaloizi.
Carenţa în azot încetineşte formarea substanţelor protidice şi cu acestea oprirea proceselor de creştere. Frunzele rămân mici, capătă o culoare verde pal- gălbuie şi cad.
Excesul de azot provoacă o creştere exagerată a părţilor vegetative, ceea ce influienţează negativ procesele de fructificare. Prezenţa formelor solubile de azot nemetabolizat, în ţesutul vegetal, măreşte sensibilitatea la boli (mucegaiuri, rugine) şi dăunători, prelungeşte perioada de vegetaţie, întârzie maturarea, scade rezistenţa la ger.
2.1 Apelative
Număr de CAS : 7664 – 41 - 7
Nume chimic : amoniac anhidru;
Sinonime: amoniac lichefiat;
Nume chimic familiar : amoniac;
Formula chimică : NH3 ;
Compoziţie : 99 + % NH3.
2.2 Obţinere
1. Sinteza directă din elemente.
Sinteza N şi H2 decurge după următoarea ecuaţie şi este deci o reacţie reversibilă slab exotermă şi exoergică.
N2 + 3H2 2 NH3 (g)
∆ H298 = -10,92 kcal / 1 mol NH3
∆ G298 = -3,86 kcal / 1 mol NH3
2. Amoniac din sărurile de amoniac
Pentru a obţine în laborator cantităţi mici de NH3 gazos se tratează o sare de amoniu cu hidroxid de Ca, sau NaOH în soluţie concentrată (circa 50 %).
NH4Cl + Na OH NaCl + H2O + NH3
Pentru a usca NH3
Se utilizează CaO (var nestins). Clorura de calciu, folosită pentru uscarea altor gaze, dă cu NH3 o amină, 2+ 2 Cl-
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amoniacul.doc