Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 3648
Mărime: 31.36KB (arhivat)
Publicat de: Petre Constantin
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Bucur Mihaela
Facultatea de Horticultura
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Cuprins

  1. Importanța cultivării viței de vie 3
  2. Legislația în vigoare la nivel național și european privind producerea materialului săditor viticol 4
  3. Testarea și prevenirea infecțiilor cu virusuri ..9
  4. Stabilirea provenienței și categoriei materialului de înmulțtire 12
  5. Controlul aplicării lucrărilor specifice in plantațiile de producere a materialului de
  6. Înmulțire 13
  7. Certificarea loturilor de material de înmulțire viticol ...14
  8. Bibliografie ...15

Extras din proiect

Importanța cultivării viței de vie

Importanța economică

Agricultura României asigura în anul 1996 16 % din venitul intern dar populația ocupată în agricultură reprezintă 37,8% din populația țării. Pentru populația care locuiește în zone de deal viticultura este una din principalele surse de venituri. Plantațiile de struguri de masă ar trebui să reprezinte o sursă foarte bună de venit, mai ales pentru podgoriile din zona de sud a țării.

Strugurii reprezintă materia primă pentru o gamă foarte largă de produse și, deci asigură locuri de muncă pentru o bună parte din populația activă.

Până nu de mult România se putea mândri cu exporturile de vinuri sau de alte produse viti-vinicole. Viticultura noastră poate reprezenta o sursă importantă de valută.

Vița de vie valorifică foarte bine solurile sărace în elemente nutritive, solurile în pantă, solurile erodate, care de obicei nu pot fi recomandate pentru alte culturi.

Importanța alimentară

Strugurii sunt considerați un aliment cu o valoare nutritivă ridicată iar vinurile sunt din ce în ce mai des asemuite cu un medicament. Numeroase studii au demonstrat acțiunea benefică a consumului de struguri și a celei mai sănătoase și mai igenice băuturi în afecțiuni cardiovasculare, renale, hepatice, cerebrale etc.

Valoarea alimentară a strugurilor este conferită de compoziția chimică a acestora. Dintre elemente care intră în compoziția strugurilor merită amintite:

- zaharurile în forme ușor asimilabile, într-o concentrație de 15-30%, variabilă în funcție de soi, climă, tehnologia aplicată, grad de maturare). Conțin în cantități importante glucoză și fructoză;

- acizii organici cum ar fi cel tartric, malic, citric în concentrație de până la 2%;

- sărurile minerale de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu, fier, siliciu, în concentrație de până la 1%;

- compușii azotați (solubili sau insolubili) în concentrație de până la 0,17%;

- vițaminele - C, B1, B6, PP, A și E;

- enzimele - pectaze, lipaze, celulaze, pectinaze, maltaze;

- diverse alte substanțe care conferă culoare, aromă etc.

Un kilogram de struguri furnizează între 700 și 1200 de calorii, valoarea energetică fiind mai mare decât a aceleiași cantități de lapte, cartofi mere sau tomate.

Acțiunile pe care produsele viti-vinicole le pot avea asupra organismului uman sunt următoarele:

- Acțiunea energetică datorată glucidelor. Acestea contribuie la hrănirea și refacerea organismului și a sistemului nervos ;

- Acțiunea vițaminizantă datorată conținutului în vițamine;

- Acțiunea alcalinizantă și mineralizantă, datorată acizilor și mineralelor.

Importanța socială

Activitățile complexe pe care le implică producerea și prelucrarea produselor de origine viticolă impun cunoașterea și stăpânirea unor tehnici speciale, necesită o calificare profesională continuă.

Așa cum râurile sau fluviile au stimulat dezvoltarea unor mari orașe, și zonele favorabile culturii viței de vie i-au atras pe țărani și au dus la formarea unor noi așezări omenești. Consumat cu măsură, vinul, datorită acțiunilor sedativă, calmantă și euforizantă, poate contribui la realizarea unei atmosfere liniștitoare, calmă, de bună dispoziție.

Bibliografie

1. Oslobeanu M. si colab.-Viticultura generala si speciala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1989

2. www.justice.gov.md

3. http://www.incs.ro/ordinul_maap_550_(anexa).htm

Preview document

Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 1
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 2
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 3
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 4
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 5
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 6
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 7
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 8
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 9
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 10
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 11
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 12
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 13
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 14
Cercetări privind producerea materialului săditor viticol prin metode tradiționale și moderne - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Cercetari privind producerea materialului saditor viticol prin metode traditionale si moderne.docx

Alții au mai descărcat și

Pomicultură

INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢA POMICULTURII Valorificarea eficientă a condiţiilor ecologice, tehnologice şi social-economice de care dispune fiecare...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Legumicultură

Agricultura ecologica este o metoda de productie care tine cont de cunostintele traditionale ale taranilor si care integreaza progresele...

Resurse genetice vegetale

INTRODUCERE Folosirea eficientă a resurselor genetice constituie cea mai importantă etapă a activității de identificare, colectare, evaluare și...

Legumicultură

DEFINIŢIA ŞI OBIECTIVELE LEGUMICULTURII Privită în sens restrâns, legumicultura este o ştiinţă care se ocupă de cultura legumelor. Etimologia...

Ecologie - horticultură

DEFINIȚIE Ecologia are ca scop cunoaşterea interacţiunii dintre organisme şi mediul biotic, abiotic sau antropic şi aplicarea acestor legi în...

Buruienile

Subiectele: 1. Buruienile. Noţiuni de tip, grad de îmburuienare, cartarea buruienilor. Pagubele cauzate d buruieni. 2. Particularităţile...

Ai nevoie de altceva?