Drepturile consumatorului și regulile de igienizare în domeniul procesării laptelui

Introducere

Protectia consumatorului a fost introdusa in Tratatul asupra Comunitatii Europene prin Tratatul de la Maastricht. Scopul acesteia este acela de a promova sanatatea, securitatea, interesele economice si legale, precum si dreptul la informare al consumatorilor.

Protecţia consumatorilor – într-un sens vast – cuprinde trei laturi complementare. Prima este dată de legi şi reglementări care asigură protejarea consumatorilor împotriva practicilor comerciale incorecte şi promovarea bunelor practici comerciale. A doua latură este constituită dintr-un mecanism eficient de implementare a legilor şi reglementărilor, inclusiv aspectele juridice, iar a treia latură pune accent pe informarea şi educarea consumatorilor. În România, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale.

Autoritatea coordonează şi realizează strategia şi politica Guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor, acţionează pentru prevenirea şi combaterea practicilor care dăunează vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor. Eficientizează activitatea statului în materie de protecţie directă şi indirectă a consumatorilor prin cercetarea pieţei, informarea şi educarea consumatorilor şi întărirea capacităţii decizionale.

Igiena este definită ca o ştiinţă sau o ramură care se ocupă cu studiul condiţiilor de viaţă şi de muncă în raport cu starea populaţiei, cu elaborarea normelor şi legilor sanitare pentru prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea morbidităţii si mortalităţii, creşterea capacităţii de muncă şi prelungirea duratei medii de viaţă a populaţiei.

Sub formă empirică măsurile igienice au fost cunoscute încă din antichitate. Igiena s-a dezvoltat şi ea de-a lungul istoriei odată cu dezvoltarea celorlalte ştiinţe. Astăzi, reglementările au depăşit graniţele statelor. În domeniul calităţii alimentelor sunt norme, standarde, coduri de bună practică şi coduri de igienă internaţională.

1. Drepturile Consumatorilor

Dreptul consumatorului este definit ca fiind acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile juridice create între operatorii economici si consumatori, cu privire la achiziţionarea de produse si servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurând cadrul necesar accesului la produse si servicii, informarii lor complete si corecte despre caracteristicile esenţiale ale acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive, participarii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce îi intereseaza în calitate de consumatori.

Consumatorii beneficiaza de urmatoarele drepturi:

a) de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le aduca atingere drepturilor si intereselor legitime;

b) de a fi informati complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;

c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate;

d) de a fi despagubiti in mod real si corespunzator pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;

e) de a se organiza in asociatii ale consumatorilor, in scopul apararii drepturilor si intereselor lor;

f) de a refuza incheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor legale in vigoare;

g) de a nu li se interzice de catre un operator economic sa obtina un beneficiu prevazut in mod expres de lege.