Eficiența Economică la Cultura de In

INTRODUCERE

Eficienta economică reprezintă capacitatea unei activităti economice de a produce maxim de efecte cu minim de eforturi Efectele pot fi : productia totală, productia medie, venit total și mediu, profit, rentabilitatea, indicatorii de calitate

Eficienta economică este o notiune complexă care poate fi analizată atât în plan social cât și – n plan economic propriu – zis

Obiectivele proiectului constau în determinarea performanţelor economice la cultura de in exprimate prin :

- volumul profitului ;

- rentabilitatea economică ;

- marja de siguranţă ;

- eficienţa investiţiei

Pentru a putea analiza eficienţa economică a acestei culturi trebuie să calculăm o serie de indicatori cum ar fi :

- indicatorii primari ;

- indicatorii eficienţei economice a investiţiei ;

- indicatorii de cuantificare a viabilităţii economice

Indicatori primari :

- producţia totală (Qt) ;

- producţia marfă (Qm) ;

- producţia marfă medie ;

- venit total (Vt) ;

- profit brut (Pb) ;

- profit net (Pn) ;

- cost de producţie (Cp)

Indicatorii eficienţei economice a investiţiei :

- rata profitului (Rp) ;

- productivitatea muncii (Wl) ;

- profitul brut total (Pbt) ;

- coeficientul de eficienţă economică a investiţiei (Ci) ;

- termenul de recuperare (Tr)

Indicatorii de cuantificare a viabilităţii economice :

- producţia la prag de rentabilitate (Qp) ;

- marja de siguranţă (Ms)

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ŞI TEHNOLOGIILE

DE CULTURĂ

Caractere de recunoaştere :

- Planta : specie ierboasă de cultură, înaltă de 30 – 80 (100) cm

ramificată numai la partea superioară (la inul de fuior) sau chiar de la bază (la inul de ulei) ;

- Rădăcina : pivotantă,cu ramificaţii dese dar scurte, lungă aproape

cit înălţimea plantei ;

- Tulpina : cilindrică, groasă de 1 – 2 mm ;

- Frunze : alterne, lanceolate, lungi de 2 – 3 cm, late doar de 2 – 4

mm, cu 3 nervuri paralele ;

- Flori : grupate în dichazii terminale cu puţine flori (de obicei 10 -

15), lung pedicelate. Pe tipul 5 cu elemente neunite, lungi de 1,2 – 1,5 cm, corola albastră - azurie ;

- Fructe : capsule globuloase cu diametrul de 6 – 8 mm, cu 10

seminţe ovoidale, turtite, brune

Materia primă : Semen Lini – seminţe ovale, comprimate lateral, rotunde la un capăt, ascuţite la celălalt, lungi de 4 – 6 mm, late de 2 – 4 mm şi groase de 1 – 1,5 mm, lucioase, de culoare galbenă – brună Tegumentele sunt puţin rezistente şi acoperă un albumen uleios, destul de îngust care înconjură cele două cotiledoane Introduse în apă caldă, se acoperă cu un strat mucilaginos, întregi sînt fără miros, cu gust dulceag, mucilaginos

Ecologie şi zonare în cultură

Cerinţele ecologice sînt moderate, fiind o cultură care găseşte condiţii bune în cea mai mare parte a ţării, înaintînd spre nordul ţării şi spre munte. Temperatura de germinare este de 1 – 3°, plantele rezistînd chiar la - 4° -10° (pe perioade mai scurte) În cursul perioadei de vegetaţie îi priesc temperaturile moderate, cu veri fără temperaturi excesive Suma temperaturilor în cursul vegetaţiei este de 1 400 – 2 000°, în aceste condiţii perioada de vegetaţie variind între 75 – 140 zile Faţă de umiditate prezintă cerinţe destul de ridicate, necesitînd precipitaţii destul de uniform repartizate pe întreaga perioadă de vegetaţie La secete de lungă durată se usucă printre primele plante Faţă de sol prezintă pretenţii ridicate, dat fiind sistemul radicular puţin ramificat, avînd cerinţe deosebite faţă de structura şi textura solului, dezvoltîndu – se bine pe cele mijlocii spre uşoare (luto – nisipoase şi nisipo – lutoase), afinate, aerisite, profunde, permeabile, bine structurate,bogate în humus ; sînt contraindicate solurile prea grele, cu apă stagnantă şi care fac crustă, cele prea uşoare, nisipoase sau solurile cu exces de calciu (căci reacţia optimă a solului pentru in este uşor acidă)