Eficiență economică la cultura sfeclă de zahăr

INTRODUCERE

Eficienta economic reprezintă capacitatea unei activităti economice de a produce maxim de efecte cu minim de eforturi.Efectele pot fi:productia totală,productia medie,venit total și mediu,profit ,rentabilitatea,indicatorii de calitate.Efortul reprezentat de resurse consummate șimpoate fi activul total,numărul de personae,timp lucrat,cheluieli totale,cost de productie.

Eficienta economic este o notiune complex care poate fi analizată atât în plan social cât și-n plan economic propriu-zis.

Obiectivele proiectului constau in determinarea performantelor economice le cultura sfecla de zahar exprimate prin:

• volumul profitului

• rentabilitatea economica

• marja de siguranta

• eficienta investitiei.

Pentru a putea analiza eficienta economica a acestei culturi trebuie sa calculam o serie de indicatori cum ar fi:

• indicatorii primari

• indicatorii eficientei economice a investitiei

• indicatorii de cuantificare a viabilitatii economice

Indicatori primari:

• productia totala(Qt)

• productia marfa(Qm)

• productia marfa medie

• venit total(Vt)

• profit brut(Pb)

• profit net(Pn)

• cost de productie(Cp) - prin metoda valorii ramase

Indicatorii eficientei economice a investitiei:

• rata profitului(Rp)

• productivitatea muncii(Wl)

• profitul brut total(Pbt)

• coeficientul de eficienta economica a investitiei(Ci)

• termenul de recuperare(Tr)

Indicatorii de cuantificare a viabilitatii economice:

• productia la prag de rentabilitate(Qp)

• marja de siguranta(Ms)

Metodologia de cercetare utilizata a fost analiza tehnico-economica sursa de informatii”Anualul Statistic al Romaniei” .

CAPITOLUL. I

IMPORTANTA SI TEHNOLOGIILE DE

CULTURA.

I Argument

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa

Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole .

-Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .

-Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .

-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de planul de cultura .

-De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase pentru animale .

-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in hrana acestora .

-De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca ingrasamant.

Industrie

- Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei

zaharului.

- Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei

alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice.

Pentru hrana animalelor

- Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului.

- Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si

macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce.

- Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la

unitatea de suprafata.