Filiera vinului

1.Scurt istoric al dezvoltării pieței vinului

Originile cultivării viței de vie și a producției de vin datează din timpuri străvechi. Vinul este un purtător de imagine pentru istoria, cultura și civilizația oricărei țări cultivatoare de viță de vie. România este, prin tradiție și potențial, o țară viticolă, pentruțara noastră vinul reprezentând un produs tradițional, bucurându-se de o paletă bogată desortimente, dispunând de un mare trecut istoric și de bogate tradiții culturale. Vinurileromânești au fost întotdeauna căutate în Europa. Alături de țări ca Franța, Italia, Spaniasau Germania, România poate fi considerată o adevărată " patrie a vinului" în Europa

România deține o treime din exploatațiile viticole din Uniunea Europeană. Piața vinului românesc va depăși 385 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) și Austria (2,4 mhl), este printre puținele state europene care înregistrează o creștere față de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

Dacă în 2012, piața vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investițiilor semnificative realizate de producători și ca urmare a creșterii consumului.

Astfel că, după rezultatul negativ al industriei de anul trecut, de 26 de milioane de euro, industria vinului va reveni pe profit în 2017, iar sărbătorile vor avea un cuvânt decisiv.

“Vinul este una dintre băuturile preferate de români, iar de Crăciun și Revelion, acesta nu lipsește de la mesele de sărbători. Toți jucătorii din piață și-au pus mari speranțe în această perioadă a anului, iar perspectivele sunt extrem de favorabile. Avansul consumului, stimulat de creșterea salariilor și sezonalitate, vor îmbunătăți semnificativ balanțele comerciale ale majorității jucătorilor din piata”, afirmă experții de la KeysFin.

Potrivit acestora, “dupa două recolte slabe, România a revenit la un nivel ridicat de producție a vinului. 2018 se anunță încă un an de creștere, însă evoluția trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal și a deciziilor macro-economice. Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluția vremii urmând să joace un rol semnificativ în nivelul afacerii. Vestea bună este că investițiile semnificative au făcut că acest sector să își diminueze semnificativ factorul meteosensibil”.

Cultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intreg teritoriultarii, incepand de la Dunare, in sud, pana in judetele Botosani si Maramures, in nord. Numai cateva judete situate in zone de mai mare altitudine (Brasov, Covasna, Harghita)si un singur judet din extrema nordica a tarii (Suceava) nu ofera conditi prielnice pentruviticultura.16

Potrivit unei recente lucrări de zonare a producției viticole, în România există unnumar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la care se mai adaugă 40de centre viticole independente, situate în afară podgoriilor. . Numărul zonelor viticoleeste foarte mare, producându-se o calitate distinctă și omogenă de vinuri.

România este una din marile țări viticole ale lumii. Ea deține în prezent o suprafață de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adaugă 1000 ha vii tinere).

Plantațiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafața viticolă totală, iar producția de vinuri se situează la nivelul a 5-6 milioane hl anual.

Dezvoltarea viticulturii se datorește condițiilor foarte prielnice pe care vița de vie le găsește pe tot cuprinsul țării, mai ales în zona colinară din răsăritul și sudul lanțului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea și din partea de vest a țării. Clima, solul și expoziția constituite, pe teritoriul României, factori determinanți ai reușitei culturii viței de vie și ai calității vinurilor.

Stugurii fac parte din categoria celor mai puternice alimente cu proprietăți terapeutice, atunci când sunt utilizați corect. Cura de struguri, denumită și ampeloterapie ( ampelos = viță ) sau cură uvală ( uva = strugure ) este practicată de milienii. Cercetările științifice din ultimii ani fundamentează credința asupra impresionantei valori a curelor de struguri.

Pornind de la analiza compoziției chimice și continuând cu studii clinice de specialitate despre efectele tratamentelor cu struguri asupra organismului uman, cercetătorii moderni dezleagă misterele acestei licori, sucul de struguri și o recomanda în prevenirea și în recuperarea unei palete destul de largi de boli. Printre acestea se număra afecțiuni gastro-intestinale, afecțiuni hepato-biliare, ictere, boli cardiovasculare, boli renale, afecțiuni ale aparatului respirator, boli de nutriție, diabet, boli infecțioase și mai ales pentru întărirea sistemului imunitar.

Stugurii la sfârșitul perioadei de maturare au o compoziție chimică foarte complexă. Ei conțin apă în proporție de 78- 85 % , zaharuri 15-25 %, acizi organici 0,2 - 5 %, substanțe azotate 0,5 - 1,2 %, compuși fenolici 0,2 - 1 % , lipide 0,08 - 0,2 % , substanțe minerale 1 - 3% , substanțe odorante, enzime și nu în ultimul rând vitaminele din grupele B, C, H, și PP . Ele au un rol important în creșterea și dezvoltarea organismelor prin stimularea și reglarea principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumulării depinde de soi, potgorie, condiții climatice și lucrări de întreținere a plantației viticole.

2.Caracteristicile filierei

Filiera vinului are particularități tehnice și tehnologice, privind marketingul produsului, organizarea producătorilor, efectele economice și sociale, autoconsumul, politicile și cadrul legislativ și instituțional :

- În România,strugurii se obțin în șapte zone viticole consacrate și se prelucrează în 160 de centre viticole;

- Viticultorii pot avea mai multe funcții : producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul și comercializarea;