Rolul Perdelelor de Protecție din Zona Industrială

1.Consideraţii generale

Din dorinţa de a-i fi mai bine, omul, în evoluţia sa, a atentat la principalul lui dar - mediul înconjurător, recurgând în mod abuziv, chiar şi la distrugerea vegetaţiei forestiere. Creşterea suprafeţelor agricole în detrimentul pădurii a făcut ca mari regiuni cultivate să rămână complet lipsite de vegetaţie forestieră, provocând astfel profunde mutaţii în spectrul climatic.

Dacă la începutul primului mileniu, actualul teritoriu al României purta denumirea de Dacia Felix, ce era cunoscută pentru bogăţia pădurilor şi a subsolului,în acest al treilea mileniu, existenţa pădurilor pentru protecţia mediului condiţionează însăşi existenţa omenirii. Calamităţile naturale, inundaţiile, alunecările de teren, doborâturi de vânt, se intersectează cu secete, incendii şi atacurile de deunatori asupra pădurilor. Fenomenele climatice sunt tot mai mult sinonime cu cele petrecute în ţările africane afectate de deşertificare şi secetă.

Spaţii întinse s-au transformat în savane, terenuri aride sau chiar deserturi, motiv pentru care agricultorii şi ceilalţi factorii de răspundere din societate s-au convins de necesitatea luării unor măsuri urgente de reconstrucţie ecologică.

Studiile efectuate de diferitele instituţii specializate au luat în considerare diversele aspecte legate de fenomenul deşertificării,analizând toate problemele referitoare la factorii de influenţă astfel , potrivit studiului realizat de specialiştii de la Fundaţia Japoneză a Consultanţilor de Inginerie Silvică în 1999(perioada de studiu fiind 1997-1999), în colaborare cu specilaiştii români din cadrul Insitutului de Administrare şi Studii Forestiere şi Compania Forestieră,pe cca 115.800 ha de pădure din judeţele Olt şi Dolj, reiese că fondul forestier se micşorează de la an la an şi că cca 92.000 ha din suprafeţele acoperite cu păduri se află într-un stadiu avansat de degradare.

Potrivit specialiştilor, singura soluţie este realizarea unui complex de măsuri, la scară largă şi după un program bine stabilit, care să includă şi instalarea reţelelor de perdele forestiere de protecţie a câmpului împotriva vântului.

2.Definirea noţiunii de perdea forestieră de protecţie

Pentru a putea înţelege mai bine însemnătatea şi folosul perdelelor forestiere trebuie să explicăm ce sunt de fapt aceste perdele forestiere şi la ce sunt ele necesare?

Perdele forestiere de protecţie sunt formaţiuni cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor.

Enunţată ca necesitate, încă din anul 1860, problema realizării perdelelor forestiere de protecţie avea să devină realitate în România în perioada 1870-1872, graţie marelui cărturar şi agronom Ion Ionescu de la Brad. În 1881, silvicultorul B. Pizu propunea creearea unor ,,lungi perdele de protecţie între dealuri şi munte’’ pentru combaterea crivăţului în Câmpia Română.

Nu numai în România se punea problema protecţiei câmpurilor cu ajutorul perdelelor forestiere. În Rusia, spre exemplu, în prima jumătate a secolului trecut, silvicultorul Brinchen propunea, pentru a influenţa favorabil clima câmpiei, crearea unor fâşii late de 2-6 km şi lungi de 5-20 km. pe cel puţin 8% din întreaga suprafaţă. America, de asemenea, a elaborat în 1934-1935, în cadrul programului Roosvelt, un mare proiect de plantaţii în statele de mijloc, bântuite de secetă, vânturi şi "zăpezi negre".

Revenind la situaţia din România consemnăm faptul că, în anul 1938, ministrul Gh. Ionescu - Siseşti a înfiinţat, în acest sens, Staţiunea experimentală silvică "Dobrogea" care, în materie de instalare de perdele forestiere, se poate lăuda cu experienţe soldate cu rezultate valoroase, analizate şi interpretate de cel ce avea să-şi lege numele de perdelele forestiere de protecţie din România, dr. doc. I. Lupe.

În 1943, apreciind rolul militar, economic, special şi ecologic al pădurii, în plin război, mareşalul Ion Antonescu semnează decretul - lege privind "întregirea domeniului forestier" prin care, pentru prima oară în România, s-a instituţionalizat acţiunea de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie.

Printre altele, putem consemna iniţiativa din 2003 a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în vederea instituirii unui program special de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a câmpului.

Astfel, specialiştii regiei au elaborat documentaţiile tehnice şi au efectuat lucrări de plantare a 199 ha de perdele pe terenurile aflate în administrare proprie, concomitent cu punerea la dispoziţia deţinătorilor de terenuri agricole, cu titlu gratuit, a peste 1,2 milioane de puieţi forestieri pentru realizarea a încă 299 ha de perdele forestie

3. Necesitatea perdelelor de protecţie.

Soluţie pentru protejarea solului şi a culturilor agricole este realizarea unui complex de măsuri care să includă promovarea unor culturi raţionale şi executarea lucrărilor tehnice necesare, concomitent cu instalarea vegetaţiei forestiere.

În cadrul ultimei măsuri, o pondere importantă o deţine plantarea de perdele forestiere de protecţie a câmpului împotriva vântului pe scară mare şi după un plan bine stabilit, sub formă de reţele de perdele forestiere de protecţie.