Activitatea de producție în unitatea de morărit și panificație

Moara este o instalatie industrialã complexa, care are ca scop transformarea cerealelor, dar mai ales a grâului, secarei si porumbului în produse finite ca fãinã si mãlai.

Pentru ca o moarã sã rãspundã întrutotul scopului, ea trebuie sã

transforme prin mijloace tehnice si tehnologice bobul de grâu, secarã si porumb în fãinãsi mãlai de cea mai bunã calitate.

Morãritul este cunoscut din timpuri foarte vechi, evolutia lui a urmat

societatea umanãsi dezvoltarea tehnico-economicãa acesteia.

Omul modern consumã fãina provenitã din cereale mãcinate sub formã de pâine si o numeroasã gamã de produse speciale de panificatie si patiserie. Pâinea si celelalte produse de panificaþie ocupãaproximativ 15-30% din totalul alimentelor consumate de om ca hranã zilnicã. Nu sunt mai putin importante produsele secundare obtinute ca tãrâta si germenii. De asemenea, produsele obtinute prin mãcinarea porumbului, orezului si orzului, constituie materia primãpentru prepararea multor alimente.

Fig. 1 Moara de grau

SECTIILE MORII

Unitãtile de morãrit, indiferent cã fabricã fãinãde grâu, de secarã sau mãlai, cã sunt de micã, medie sau mare capacitate sunt alcãtuite din sectii în care se desfãsoarã operatii distincte. În ordinea desfãsurãrii procesului tehnologic, acestea sunt:

silozul de cereale;

sectia de curãtire si conditionare;

moara propriu-zisã;

sectia de omogenizare;

sectiile ambalare si depozitare;

laboratorul de analize fizico-chimice;

sectia de întretinere si reparatii;

conducerea tehnico-economicãa unitãþii.

Fiecare dintre aceste sectii are un anumit rol în desfãsurarea activitãtii

unitãtii, asa cum se precizeazã în cele ce urmeazã.

Silozul de cereale

Este sectia în care se primesc, se precurãtã, compartimenteazã si se pãstreazã cerealele care urmeazã a se transforma în fãinã si mãlai. Pentru atingerea acestui scop, silozul trebuie sã îndeplineascã unele conditii:

Capacitatea de depozitare sã fie corelatã cu capacitatea de productie a morii pe o perioadã de minimum 20 de zile. Capacitatea lui trebuie sã fie

mai mare, dacãaprovizionarea cu cereale se face de la distante mari.

Sãfie dotat cu instalatii de preluare, transport intern si precurãtire corelate capacitiv,în asa fel încât pe fluxul tehnologic sã nu aparã avalanse sau strangulãri prin înfundare.

Sã fie dotat cu instalatii de dozare si evacuare corespunzãtoare cu cele de preluare din sectia de curãtire si conditionare.

Compartimentarea silozului trebuie în asa fel fãcutã, încât sã existe

posibilitatea ca cerealele sãse depoziteze în loturi cu indici calitativi apropiati. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar ca celulele sau compartimentele sã aibão capacitate de depozitare care sã nu depãseascã 200 t fiecare. În cazul în care existã posibilitatea ca moara sã fie aprovizionatã cu cereale de calitate constantã, celulele sau compartimentele pot avea o capacitate de 500-1000 t fiecare.

Capacitatea totala de depozitare a celulelor determinãîn cele

mai multe cazuri forma geometricãa acestora. Acolo unde se construiesc silozuri cu celule de capacitate pânã la 200 t, forma acestora este rectangularã. Când se construiesc silozuri cu celule de 500-1000 t , forma celulelor este cilindrica.