Extras din proiect
ARGUMENT
În viața de zi cu zi formulăm sau auzim întrebări de felul: cât este ceasul? , ce temperatură are?, ce greutate are?, cu ce viteză merge? etc.
Răspunsul la aceste întrebări rezulta dintr-o operație de măsurare (a timpului, a temperaturii, a fortelor, a lungimilor).
Măsurarea constituie astăzi o componentă esențială a oricăror activități umane deoarece furnizarea informațiilor calitative și cantitative asupra a ceea ce trebuie făcut începând cu faza de proiectare și până la evaluarea rezultatelor.
Știința care se ocupă cu determinarea și utilizarea unităților de măsura, a sistemelor de unități de măsura, a mijloacelor de măsurare, a metodelor de măsurare, a normelor legale și administrative privind utilizarea acestora în toate domeniile activității umane se numește metrologie.
Etimologic, cuvântul “metrologie” provine din limba greacă și înseamnă “științamăsurărilor” (“metron” – măsură și “logos”-știință).
Asigurarea uniformității măsurărilor, adică măsurarea cu aceeași unitate de măsură, indiferent de locul și momentul măsurării sau de mijlocul de măsurare utilizat, este o necesitate imperioasă pentru dezvoltarea și calitatea producției industriale, a comerțului, serviciilor și oricăror tipuri de relații contractuale, economice sau umane.
Precizia rezultatelor obținute prin măsurare poate fi influențată de numeroși factori, dintre care un rol deosebit il au mijloacele de măsurare folosite și metodele de măsurare alese.
Alegerea corectă a metodelor și mijloacelor de măsurare și control se face ținându-se seama de mai multi factori:
• Precizia necesară măsurării
• Caracteristicile metrologice și economice ale mijlocului de măsurare
• Forma și dimensiunile piesei
• Felul producției- la producția de unicate se preferă mijloace de măsurare universale, la producția de serie se aleg mijloace de măsurare speciale, cum ar fi calibrele, iar pentru producția de masă sunt necesare mijloace de măsurare și control automate.
Se are în vedere și faptul ca productivitatea măsurării trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu cea a prelucrării astfel încât costul operațiilor să fie cât mai mic cu putiință.
Capitolul I
GENERALITĂȚI
1.1 Măsurarea masei
Masa ,m ,este mărimea fizică scalară fundamentală în SI, care măsoară proprietatea materiei de a fi inertă şi de a provoca un câmp gravitaţional.
Unitatea de măsură pentru masă este unitate de măsură fundamentală în SI şi poartă denumirea de kilogram, cu simbolul kg.
Multiplii şi submultiplii kilogramului sunt prezentaţi în Anexa 1.
Putem măsura masa unui corp cântărindu-l cu ajutorul unor instrumente: cântarul, balanţa .
Să cântărim masa unui corp înseamnă să comparăm această masă cu cea a unor corpuri care ştim deja cât cântăresc şi care se numesc greutăţi.
1.2 Principiul de măsurare a maselor
Metoda indirectă
Se folosește formula din care se determină masa m=F/a. Asupra corpului se aplică o forță cunoscută, se măsoară accelerația și se calculează masa. Această metodă se folosește pentru aflarea masei particulelor atomice.
Metoda indirectă
Se folosește metoda comparării masei unui corp cu unitatea de măsură pentru masă, prin cântărire cu ajutorul aparatelor de cântărit. Principiul de măsurare al aparatelor de cântărit se bazează pe compararea a două mase, dintre care una este cunoscută. La cântărirea cu balanța compusă, unitățile de măsura sunt materializate de corpuri metalice de diferite valori
1.3 Clasificarea mijloacelor de cântărit
Mijloacele de măsurare pentru mase se pot clasifica după următoarele criterii:
După numărul de pârghii utilizate:
- instrumente cu o pârghie, numite balanţe, care pot fi cu braţe egale sau inegale;
- instrumente cu mai multe pârghii, numite bascule, la care braţele pârghiilor sunt în general inegale.
După modul de efectuare a cântăririlor:
- manuale, la care toate operaţiile (aşezarea pe masa de cântărit, aşezarea greutăţilor şi ridicarea de pe aparat) sunt realizate de un operator;
- semiautomate, la care o serie de operaţii se execută automat;
- automate, la care toate operaţiile se execută automat.
După modul de instalare:
- fixe;
- transportabile.
După principiul de funcţionare:
- mecanice;
- electromecanice.
Bibliografie
1. Boboc Ștefan, "Aparate electronice pentru măsurarea maselor, forțelor și cuplurilor" , Ed. Tehnică, 1971
2. Leasu Florica, Năstase Mirela, Lopotaru Olimpia, Badea Maria, "Tehnici de măsurare în domeniu. Asamblări mecanice" , Ed. Gimnasium, 2009
3. Vasilescu Aurel Ciocîrlea, "Tehnici de măsurare în domeniu" , Ed. CD Press, 2007
Preview document
Conținut arhivă zip
- Instrumente de Masurare a Maselor.docx