Măsuri de reducere a șomajului

Capitoul 1 Șomajul

1.1 Definitia șomajului

Șomajul reprezintă un dezechilibru al pietei muncii la nivel national ce are un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Șomajul este un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. Se mai poate defini ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Mai poate fi definit ca locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca, reprezintă o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea fortei de munca.

Echilibru este atunci când oferta si cererea de munca sunt egale, când este ocupare deplina, situație perfectă, însă imposibilă.

Dezechilibrul poate fi de doua feluri:

a) subocupare atunci când oferta de munca este mai mica decat cererea

b) supraocupare atunci când oferta de munca depaseste cererea

Aceasta stare negativa apare ca rezultat al unui dezechilibru între cererea de munca exprimata prin numarul locurilor de munca existente si oferta de munca exprimata prin numarul celor care cauta un loc de munca.

Somajul reprezintă un fenomen complex ce a fost cercetat stiintific inca de la inceputul secolului al XIX-lea, fiind definit in moduri diferite de catre economisti.

In zilele noastre, șomajul este o prolema majora in toate tarile lumii din cauza dimensiunilor sale, duratei mare si implicatiilor pe care le induce. Insa, nu orice persoana care nu lucreaza poate fi considerata somer, de exemplu militarii in termen sau persoanele casnice.

Principalele caracteristici ale somajului sunt pierderea increderii de sine, pierderea de venit, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, toate acestea provoacand tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.

Șomajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza cu preponderenta tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare.

Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.

Șomeri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.

1.2 Impartirea somajului pe cauze

Cauzele somajului:

- Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu reducerea șomajului.

- Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor).

- Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt economic relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze și anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerințelor, vârstei, sănătății sau lipsa dorinței de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuție (salariu) mică. O altă cauză a șomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariția unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forței de muncă sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie sunt cunoscute acțiunile țesătorilor care distrugeau mașinile din manufacturi, deși pe termen lung , automatizarea are drept consecință creșterea puterii de cumpărare a populației, reflectându-se în creșterea cantității și a diversitații bunurilor și serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii pe piața muncii (mai multe locuri de muncă).

Literatura economică prezintă două categorii de șomaj ce caracterizeaza si aprofundeaza somajul natural:

- Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale. Este reprezentat de acea neocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta salariul oferit. Un asemenea somaj arata ca sunt si persoana care nu pot sa se angajeze intr-o activitate deoarece nivelul ridicat al salariilor, determinat prin negocieri colective, genereaza diminuarea cererii de munca.