Cuprins
- CAPITOLUL 1. Descrierea articolului şi stabilirea tehnologiei 3
- 1.1 . Prezentarea tehnologică a articolului 3
- 1.2 . Materia primă – caracteristici fizico-mecanice 3
- 1.3 . Stabilirea procesului tehnologic 3
- CAPITOLUL 2. Alegerea utilajului 7
- 2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice 7
- 2.2. Studiul funcţional – tehnologic al mecanismelor maşinii adoptate 7
- CAPITOLUL 3. Proiectarea tricotului 16
- 3.1. Reprezentarea structurii tricotului 16
- 3.2. Calculul parametrilor de structură 18
- CAPITOLUL 4. Proiectarea tehnologică a operaţiei de tricotare 20
- 4.1 Calculul parametrilor tehnologici 20
- 4.2 Programarea tehnologică a maşinii de tricotat 21
- 4.3 Calculul capacităţii de producţie a maşinii de tricotat 24
- CAPITOLUL 5. Proiectarea consumurilor de fire 26
- 5.1. Calculul consumului specific pe tipuri de fire 26
- 5.2. Calculul pierderilor şi a indicilor de consum 27
- 5.3. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de produs 27
- 5.4. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de timp 28
- BIBLIOGRAFIE 30
Extras din proiect
REZOLVAREA PROIECTULUI
CAPITOLUL 1. Descrierea articolului şi stabilirea tehnologiei
1.1. Prezentarea tehnologică a articolului
- Utilajul ales: Maşina Multicomet 48 S, este produsă de firma Textima şi este o maşină cu cilindru şi disc, de tip universal, dotată cu mecanism desenator. Valorile caracteristicilor tehnice ale acestei maşini sunt: D = 30”, S = 48, K = 16, 18, 20, 22, 24. Pe maşina MULTICOMET pot fi produse tricoturi pe o fontură dar şi tricoturi pe două fonturi.
- Structura tricotului: se va realiza tricot tubular metraj cu structura Jacard regulat neplin în două culori.
- Materia primă utilizată: se vor folosi fire de bumbac 100%, de fineţe Ttex=14, Nm=70, în două culori: albastru şi roşu.
1.2. Materia primă – caracteristici fizico-mecanice
S-a ales firul de bumbac 100%, cu fineţea de 14 tex, cu următoarele caracteristici fizico-mecanice:
Tabelul 1. Caracteristicile fizico mecanice ale firului
Caracteristicile fizico-mecanice
Compoziţia şi natura firului 100% bumbac
Fineţe [tex] 14
Nm efectiv 70
Calitate II
Abateri la Nm [%] +3; -1,9
Neregularitatea [%] 3
Sarcina la rupere [cN] 147
Neregularitate la sarcina de rupere 10,5
Lungimea de rupere [km] 10,3
Alungire [%] 4,5 - 5
1.3. Stabilirea procesului tehnologic
Procesul tehnologic de tricotare reprezintă o succesiune de etape (operaţii, faze, mânuiri), prin parcurgerea cărora, materia primă este transformată în tricot.
Procesul tehnologic se stabileşte în funcţie de:
- destinaţia tricotului( lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, ciorapi, mănuşi, decoraţiuni interioare, articole tehnice) ;
- natura materiei prime;
- structura tricotului ( din bătătură sau din urzeală) ;
- utilajul folosit.
Schema procesului tehnologic este prezentarea grafică a succesiunii etapelor din cadrul procesului tehnologic.
Rmp - recepţia materiilor prime
B - bobinarea
T - tricotarea
F - finisarea
MB -depozitarea bobinelor
MT -depozitarea tricotului nefinisat
MTf -depozitarea tricotului finisat
Imp - inspecţia materiilor prime
CB - controlul bobinării
IB - inspecţia bobinelor
CT - controlul tricotării
IT - inspecţia tricotului
CF - controlul finisării
ITf - inspecţia tricotului finisat
Fig. 1. Schema procesului tehnologic de tricotare pentru tricoturile metraj realizate pe maşini circulare cu diametru mare.
Operaţiile procesului tehnologic
1. Bobinarea
Bobinarea constă în trecerea firului de pe formate mici (copsuri sau sculuri) neadecvate tricotării, pe formate mai mari (bobine) ce îndeplinesc condiţiile impuse de prelucrarea pe maşina de tricotat.
Prin bobinare, trecerea firului de pe un format (cops, scul) pe bobină este însoţită de curăţirea, parafinarea sau uleierea şi uniformizarea tensionării pe toată lungimea firului. Prin curăţire sunt îndepărtate scamele şi impurităţile aderente, nodurile prea mari, porţiunile ingroşate etc. Prin parafinare (sau uleiere) pe suprafaţa firului se depunde un strat emolient protector ce determină reducerea solicitarilor în fir la frecare şi îmbunătăţirea flexibilităţii.
Uniformizarea tensiunilor permite obţinerea unor bobine cu densitate de infăşurare uniformă şi deci de calitate corespunzatoare.
2. Tricotarea
Tricotarea este operaţia tehnologică prin care firele sunt transformate în ochiuri ce constituie tricotul. Tricotarea se poate realiza într-o fază, în două sau trei faze. În cazul maşinilor circulare cu diametru mare, tricotarea se realizează într-o singură fază.
3. Finisarea tricotului
Finisarea tricotului este operaţia constituită din mai multe faze în urma căreia tricotul este pregătit pentru croire şi confecţionare. Etapele finisării sunt stabilite în funcţie de materia primă, forma tricotului şi destinaţia acestuia.
Astfel, pentru un tricot tubular metraj tip bumbac finisarea cuprinde: albirea sau vopsirea, spălarea, centrifugarea, uscarea, calandrarea. Finisarea, atunci când se realizează în mod corect pe utilaje şi instalaţii adecvate poate contribui la îmbunătăţirea calităţii tricotului. În caz contrar, tricotul obţinut prezintă un nivel al calităţii mai scăzut, iar procesul de producţie este afectat de pierderi (de materie primă, timp, manoperă etc.).
Bibliografie
Creţu Viorica, ,,Tehnologii de tricotare pe maşini circulare”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003 (Îndrumar de proiect)
Creţu Viorica, ,,Tehnologii de tricotare pe maşini circulare”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003 (Îndrumar de laborator)
Hagiu Emil, ,,Structura şi proiectarea tricoturilor”, 1980, (Îndrumar pentru proiectare şi lucrări de laborator, vol. 1)
Constanţa Comandar, „Structura şi proiectarea tricoturilor”, Ed. CERMI Iaşi 1998
Constanţa Comandar, „Structura şi proiectarea tricoturilor din urzeală”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologii de Tricotare pe Masini Circulare.doc