Finisare textilă

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 7477
Mărime: 39.35KB (arhivat)
Publicat de: Gabriel M.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Diana Coman

Extras din curs

Operatii comune de pregatire a materialelor:

-pregatirea materialelor textile pentru vopsire si imprimare reprezinta complexul de operatii care confera materialelor textile proprietati,cum ar fi: hidrofilie,capacitate de sorbtie a colorantilor, grad de alb satisfacator si stabil,suprafata fara cute sau falduri ,contractie minima la spalare ,stabilitate, confort la purtare.

-pentru atingerea acestor obiective pregatirea va urmari in principal indepartarea impuritatilor naturale,tehnologice (agenti de incleiere,preparatii) sau accidentale (pete,praf) din materialele textile.

-procesele tehnologice (tipul si succesiunea operatiilor) si utilajelepentru tratamentele prealabile ale mat.textile fibroase sunt in concordanta cu natura si modul de legare a impuritatilor de substrat,propriteti chimice ,fizico-mecanice ale fibrelor,forma de prezentare a materialului textil si proprietatile care se impun produsului finit.

-indiferent de structura chimica a fibrelor componente,exista in fluxul de pregatire operatii comune care se aplica tuturor materialelor textile:parlirea,spalarea,indepartarea petelor,imbunatatirea gradului de alb,uscarea,prefixarea.

-desavarsirea stabilizarii structurii cu tendinta de permanentizare a efectului se realizeaza de regula dupa vopsire si imprimare in apretura.

Parlirea- are drept obiectiv indepartarea prin ardere a capetelor de fibre libere sau fire de pe suprafata produselor textile.

Neajunsurile generate de prezenta acestor capete de fire sunt:

-micsorarea finetii, luciului si netezimii;

-accentuarea tendintei de murdarire a materialului;

-voalarea desenului la imprimare generand un contur imprecis;

In timpul parlirii pot aparea si defecte cum ar fi:

-aprinderea materialului;

-supraparlirea la margini;

-parlire insuficienta;

Procesul de ardere stratului de fibre sau fire de pe suprafata produsului textil se poate realiza continu prin contact direct sau intre materialul textil in miscare si o suprafata metalica incalzita fie prin trecerea materialului prin flacara unui combustibil in ardere.

Dupa modul de realizare a procesului,utilajele se clasifica in:

a)masini de parlit cu suprafete incandescente (cu placi fixe,cilindrii rotitori,cu radiatii infrarosii);

b)masini de parlit cu flacara(perpendiculara pe material, cu flacara tangentiala pentru materialele subtiri si sensibile);

Polifunctionalitatea unei masini este asigurata de faptul ca masina poate avea in componenta unitati de impregnare-stoarcere,depozitare si aburire pentru operatii ulterioare parlirii.

Indepartarea petelor

Majoritatea petelor isi au originea in filatura,tesatorie sau tricotare. Din punct de vedere al compozitiei chimice ele pot fi uleiuri de uns(minerale) care constituie un liant pentru alte impuritati aflate in atmosfera de productie (praf, murdarie de manipulare ,metale, oxizi metalici, particule carbonizate care provin de la organele masinilor.

In zonele de lucru ale masinilor ,unde materialul textil este supus cel mai frecvent patarii se ataseaza dispozitive cu substante antistatice care previn patarea materialelor sintetice.

Temperaturile si duratele mari de depozitare produc oxidarea sau insolubilitatea uleiurilor nesaturate,difuziunea lor in materialele textile, indepartarea petelor fiind mai dificila.

Metodele de indepartare a petelor(detasarea) in finisare pot fi:

a)cu aplicare locala;

b)pe toata suprafata materialului;

Indepartarea locala a petelor prin tamponare cu solutii de amestecuri de solventi organici presupune aplicarea locala a solutiilor prin pulverizare sau vibratoare ultrasonore;

Defecte ce pot aparea: -umflarea materialului (zonal)

-aplatizarea cu aparitia de luciu local;

-rigidizarea firelor cu variatia proprietatilor mecanicce si tinctoriale;

Impregnarea materialelor prin fulardarea cu solutii de detergenti adecvati,urmata de tratarea pe un utilaj corespunzator care poate fi discontinuu sau continuu.

Spalarea materialelor textile- poate fi considerata o operatie intermediara care are ca obiectiv fie indepartarea unor produse solubile rezultate in urma tratamentului propriu-zis , fie indepartarea excesului de reactivi din aceste tratamente,spalarea realizandu-se cu apa calda si rece de cele mai multe ori fara detergenti. Aceste spalari difera de spalarea propriu-zisa care inseamna curatirea materialului textil.

Pentru intelegerea completa a operatiei de spalare trebuiesc discutate urmatoarele aspecte:

a) influenta apei asupra materialului textil;

b) substantele tensioactive sau tensive (agenti activi de suprafata);

c) mecanismul spalarii materialelor;

d) tehnologia spalarii materialelor;

Fibrele celulozice si lana inregistreaza cele mai mari modificari in contact cu apa in timp ce fibrele sintetice (hifdrofobe) sunt foarte putin influentate;

In timpul spalarii materialele textile sufera fenomene de contractie datorate umflarii fapt ce influenteaza stabilitatea dimensionala a produsului.

Astfel in cazul fibrelor celulozice umflarea produce ruperea legaturilor de H2 intercatenare ceea ce echivaleaza cu o umflare laterala si mai putin o modificare a dimensiunii longitudinale.

Umflarea firului va fi consecinta umflarii laterale a fibrei cu observatia ca acest efect este mai redus in fir.

In ceea ce priveste tesaturile si tricoturile, acestea prin umflare sufera contractii sau alungiri atat in directia urzelii si bataturii cat si pe directia randurilor sau sirurilor de ochiuri in functie de contextura.

In urma tratamentelor cu apa exista si posibilitatea lichidarii tensiunii introduse in fire in stare uscata.

Prin umflare se rup legaturile de H2 intermoleculare,macromoleculele aluneca si se orienteaza capatand o configuratie mai probabila,mai putin ordonata si deci se pot contracta.

Finisare textila-Curs 2

Substantele tensioactive,tenside(agenti activi de suprafata)

Substantele care se acumuleaza sunt active la interfetele unor faze avand proprietatea de a micsora tensiunea interfaciala sunt denumite substante cu activitate de suprafata sau tenside.

Interfetele pot fi gaz-lichid (apa-aer), lichid-lichid(ulei-apa), solid-lichid(fibra-apa,murdarie-apa), solid-gaz(fibra-aer).

Tensidele pot fi utilizate drept agenti sau substante de udare, de spumare, agenti de spalare de curatare, agenti de avivare,dispersare, emulsionare, favorizand aplicarea colorantilor sau a substantelor de finisare.

Structura chimica a tensidelor se caracterizeaza prin 2 parti distincte ale moleculei lor,cu insusiri diferite. O parte a moleculei este un rest hidrofob,alifatic, aromatic sau mixt. A doua parte este o grupa hidrofila cu afinitate pentru apa.

Intr-o solutie de tensid moleculele acestuia migreaza la suprafata lichidului, partea hidrofila se orienteaza spre suprafata apei iar cea hidrofoba spre aer,astfel rezulta ca interfata lichid-gaz(apa-aer) a fost inlocuita cu o noua interfata si consecinta este micsorarea tensiunii superficiale a solutiei.

Preview document

Finisare textilă - Pagina 1
Finisare textilă - Pagina 2
Finisare textilă - Pagina 3
Finisare textilă - Pagina 4
Finisare textilă - Pagina 5
Finisare textilă - Pagina 6
Finisare textilă - Pagina 7
Finisare textilă - Pagina 8
Finisare textilă - Pagina 9
Finisare textilă - Pagina 10
Finisare textilă - Pagina 11
Finisare textilă - Pagina 12
Finisare textilă - Pagina 13
Finisare textilă - Pagina 14
Finisare textilă - Pagina 15
Finisare textilă - Pagina 16
Finisare textilă - Pagina 17
Finisare textilă - Pagina 18
Finisare textilă - Pagina 19
Finisare textilă - Pagina 20
Finisare textilă - Pagina 21
Finisare textilă - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Finisare Textila.doc

Alții au mai descărcat și

Secție finisare țesături mixte

CAPITOLUL I MEMORIU TEHNIC Orientarea industriei textile spre produse care să corespundă cerinţelor cumpărătorilor sub aspect estetic, igienic,...

Tehnologii de Tricotare pe Mașini Circulare

REZOLVAREA PROIECTULUI CAPITOLUL 1. Descrierea articolului şi stabilirea tehnologiei 1.1. Prezentarea tehnologică a articolului - Utilajul ales:...

Caiet de Practică în Tricotaje

CAPTOLUL 1 PROCESE DE FABRICAŢIE IN INDUSTRIA DE TRICOTAJE 1.1 Elemente generale Structurile tricotate au cunoscut o dezvoltare deosebită și...

Fibre Textile

ARGUMENT Una dintre necesităţile vitale ale oamenilor a fost, din toate timpurile, ca pe lângă asigurarea hranei să-şi procure şi materiale...

Finisarea confecțiilor textile

Ţelul general al tehnologiilor de finisare a confecţiilor textile îl constituie asigurarea “paşaportului de trecere” din stadiul de obiect al...

Curs ISP

Evolutia ingineriei industriale Evoluţia ingineriei industriale este strâns legată de dezvoltarea proceselor economice. Se poate afirma că...

Caracterizarea generală a tricoturilor

Caracaterizarea generala a tricoturilor 1.1, Tricoturi, notiuni de baza Tricotul este un produs textil format din ochiuri legate intre ele sub...

Tehnologii performante în textile

Problema optimizării şi raţionalizării tratamentelor preliminare ale materialelor tip bumbac, constituie o deosebită preocupare a cercetării...

Te-ar putea interesa și

Proiectarea unui sector de finisare

Proiectarea unui sector de finisare pentru articolul cu compozitia fibroasa 65% Bbc si 35 % PES destinat pentru confectionarea perdelelor, cu o...

Secție finisare țesături mixte

CAPITOLUL I MEMORIU TEHNIC Orientarea industriei textile spre produse care să corespundă cerinţelor cumpărătorilor sub aspect estetic, igienic,...

Protecția consumatorului de mărfuri textile

Introducere Domeniul mărfurilor textile este important. Mărfurile textile le găsim peste tot, în toate domeniile. Folosim măarfurile textile...

Program de marketing firma Zara

1. Denumirea firmei: Reprezentanta ZARA Brasov. Activitate principala: 4751 Comert cu amanuntul al textilelor, in magazine specializate;...

Sisteme informaționale în management

I. IDENTIFICAREA BENEFICIARULUI PROIECTULUI 1.1 Misiunea, obiectivele si strategia informationala a firmei Prezentare Universitatea Tehnica „Gh....

Tipuri de Compuși Biologic Activi Utilizați în Obținerea Materialelor Textile Multifuncționale

I.1. Tipuri de microorganisme Microorganismele sunt substanţe microscopice, de obicei chiar unicelulare, ce fac parte din regnul Monera, Protozoa,...

Studiul Posibilităților de Îmbunătățire a Modului de Consum al Confecțiilor

Capitolul 1. Descrierea generală a lanţului de producţie-consum-sfarşitul vieţii al confecţiilor 1.1. Descrierea generală a produsului Una...

Materiale cu Memoria Formei

Principii generale ale aliajelor cu memoria formei Aliajele cu memoria formei sunt componente metalice care pot memora o anumită formă impusă, iar...

Ai nevoie de altceva?