Evoluția Pieței Asigurărilor din România

INTRODUCERE

Prin acest referat se urmăreşte a se reliefa evoluţia pieţei asigurărilor din România începând cu anul 1871 şi până în prezent. Astfel, activitatea din domeniul asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere civilă,desfăşurată în ţara noastră, se întinde pe o perioadă de peste 130 de ani. Asigurarea inseamnă garantare, punere în siguranţă, încredinţare, promisiune fermă, masura de prevedere luată de cei interesaţi pentru conservarea contravalorii bunurilor pe care le posedă, pentru ocrotirea persoanelor fizice in cazul diminuării sau pierderii capacitaţii de muncă, din cauza unor boli, accidente sau atingerii unei anumite limite de vârstă, precum şi pentru apararea unor drepturi supuse, eventual pierderii.

Piaţa de asigurare reprezintă un cadru în care se desfăşoară operaţiuni de asigurare numai pe baze contractuale. Aici se întâlnesc cererea de asigurare , venind din partea persoanelor fizice şi juridice care doresc să încheie diferite tipuri de asigurări şi oferta de asigurare, ce vine din partea persoanelor juridice si anume organizaţii, societăţi specializate, care sunt autorizate sa functioneze in domeniul asigurarilor si sa desfasoare o astfel de activitate, bineinteles, sub raport financiar. Denumirea de piaţă este valabilă atât pentru ţările în care funcţionează mai multe organizaţii de asigurare, fiind o piaţă concurenţiala, dar şi pentru ţările unde există doar o astfel de organizaţie, existând o singură ofertă de asigurare.

Referatul este structurat pe trei capitole; în primul capitol sunt prezentate noţiuni generale despre asigurare şi piaţa acesteia, principalele tipuri de asigurări. În cel de-al doilea capitol este prezentată evoluţia pieţei asigurărilor din România, iar în cel de-al treilea cadrul organizatoric al activităţii de asigurare în România. În final sunt prezentate concluziile.

CAPITOLUL I Piaţa asigurărilor

1.1.Conceptul de asigurare

Asigurarea este conceptul de unire a unei comunităţi de risc prin care membrii comunităţii consimt să contribuie financiar la formarea unui fond de asigurare şi mai apoi la suportarea în comun a pagubelor produse membrilor acestei comunităţi. Asigurarea exprimă, în principal o protecţie financiară pentru pierderile suferite de oameni sau companii, pierderi datorate unor diverse riscuri. Oamenii au organizat această formă de protecţie sub forma unor societăţi de asigurări care să funcţioneze în baza unei legislaţii,a unor norme, principii economice şi de protejare a persoanelor ce consimt să participe la aceste fonduri financiare.

Prin urmare, asigurarea este o operaţie economică ce permite protecţia împotriva consecinţelor negative pe plan patrimonial ale producerii unui anumit risc, lucru care este posibil prin difuzarea asupra unei pluralităţi de subiecţi expuşi la acelaşi tip de risc. Operaţia de transformare a riscului individual în risc colectiv permite acoperirea împotriva eventualelor consecinţe nefavorabile prin suportarea unor costuri inferioare celor care ar trebui susţinute în cazul producerii evenimentului. Riscul este transferat dela o persoană la un grup de persoane care astfel fac ca daunele suferite să se compenseze financiar mai uşor.