Proiectul de finanțare pentru îmbunătățirea situației romilor, prin infrastructură comunitară și renovare sau construcția de locuințe sociale

1. Rezumatul proiectului

România dispune în prezent de un sistem al infrastructurii slab dezvoltat, ceea ce devine din ce în ce mai mult o barieră pentru dezvoltarea socială şi economică a ţării. Aceasta problemă se manifestă cu predilecţie în zonele rurale ale României şi se datorează unei capacităţi financiare scăzute a autorităţilor locale, iar dacă în cauză intră accesul dinspre o comunitate de romi, la neajunsul menţionat anterior se adaugă, de regulă, şi o lipsă de interes din partea autorităţilor locale în soluţionarea problemelor comunităţilor rome.

Consiliul Local al comunei Bucerdea Grânoasă, conștientizând necesitatea modernizării infrastructurii stradale din comunitatea romilor, ca element facilitator al integrării, a luat decizia de a accesa o finanțare nerambursabilă prin care, alături de o consistentă cofinanțare locală, să reușească modernizarea infrastructurii rutiere din comunitatea romă.

2. Descrierea problemei sociale/evaluarea nevoii

(a) relevanţa proiectului pentru priorităţile componentei programului

Situaţia actuală a comunităţilor de romi din ţara noastră este cauzată, în principal, de decalajul socio-economic şi de civilizaţie dintre aceste comunităţi şi comunitatea majoritară. Aceasta situatie generează fapte de marginalizare socială şi de discriminare.

Actualmente situatia infrastructurii la care face referire proiectul este departe de a fi la standardele nationale si europene. Proiectul favorizează îmbunătăţirea climatului social prin asigurarea unui nivel decent de acces al comunităţii de romi la infrastructura rutieră şi stradală, creşterea indicatorilor educaţionali şi de sănătate ai populaţiei de etnie romă, impulsionand totodată climatul de muncă prin dezvoltarea meseriilor tradiţionale şi deschiderea către alte tipuri de activităţi economice.

In conformitate cu Criteriile de la Copenhaga, o atentie speciala este acordata minoritalor in contextul procesului de extindere al Uniunii Europene. Dintre acestea, primul set de criterii este cunoscut sub numele de criteriul politic si pune accent special pe protectia minoritatilor ca o conditie ce trebuie indeplinita de statele candidate in vederea aderarii .

Proiectul isi propune reabilitarea caii de acces in si dinspre comunitatea de romi din Bucerdea Grânoasă. Asigurarea unui nivel decent de acces la infrastructura locala va conduce la o resolidarizare sociala si la o reconstructie identitara a romilor din Bucerdea Grânoasă.

Pe termen lung realizarea proiectului isi propune sa atinga:

- imbunatatirea climatului social prin asigurarea unui nivel decent de acces al comunitatii de romi la infrastructura rutiera;

- cresterea indicatorilor educationali si de sanatate ai populatiei de etnie roma din Bucerdea Grânoasă;

- scaderea segregarii si a izolarii;

- dezvoltarea afacerilor si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca din zona.

Dezvoltarea infrastructurii de transport are implicatii majore in dezvoltarea economica a unei localitati/regiuni prin stimularea celor mai putin dezvoltate si cresterea produsului intern brut/locuitor. Atragerea investitiilor, dezvoltarea industriei materialelor de constructii, crearea de noi locuri de munca sunt puternic influentate de dezvoltarea infrastructurii de transport.

La nivelul comunei Bucerdea Grânoasă, reteaua de transport neadecvata a fost un obstacol in calea dezvoltarii fireşti, situatie care a determinat chiar izolarea comunităţii rome.

Persoanele apartinand etniei rome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii, atat datorita unei calificari slabe, cat si reticentei unor angajatori de a-I incadra in munca. Proiectul propus vine in intampinarea rezolvarii acestei probleme prin asigurarea unei parti a fortei de munca necesare pentru realizarea investitiei, din randul comunitatii de romi din Bucerdea Grânoasă. In perioada realizarii investitiei forta de munca locala va fi angajata in cadrul activitatilor de proiectare si in timpul executiei prin impunerea unor conditii de licitatie constructorilor.

La nivel naţional se constată :

O situaţie socială şi economică extrem de precară, cu şanse de îmbunătăţire în viitor semnificativ mai reduse decât ale restului populaţiei.

Efecte dezagregante asupra întregii comunităţi datorită sărăciei şi dezorganizării sociale: criminalitate, mai ales organizată, mai ridicată, riscuri ridicate de angajare în piaţa drogurilor.

Aspecte demografice privind populatia de romi

Populatia de romi are o structura demografica distincta, tânara, structura determinata de valorile mai înalte ale mortalitatii si fertilitatii romilor, comparativ cu restul populatiei.

Datorita tendintelor de scadere a fertilitatii, înregistrate si la populatia de romi, ponderea detinuta de copii în populatia de romi este în scadere, dar presiunea pe care o exercita segmentul de copii, ca persoane dependente din punct de vedere economic, asupra populatiei active este înca foarte ridicata, determinând un nivel scazut de investire a familiilor în copii.

Cele mai multe familii de romi sunt caracterizate de urmatoarele trasaturi: casatorire precoce, nelegalizata, locuire a tinerelor familii cu una din familiile de origine, numar ridicat de copii, divortialitate scazuta. „Casatoria” la romi este înca în multe cazuri încheiata doar dupa normele (locale) ale comunitatii de apartenenta, fara sa fie legalizata. Sunt mai predispusi la astfel de casatorii cei care se autoidentifica drept romi sau tigani si cei care stiu limba romani. Nu toate neamurile de romi au aceleasi reguli privind tipul de casatorie. Dintre neamurile de romi, argintarii, gaborii, fierarii, zlatarii si caldararii au o pondere mai mare a casatoriilor fara acte, la polul opus aflânduse tiganii de matase, laiesii, tiganii de vatra si rudarii lingurari.

Vârsta la prima casatorie a femeilor rome este foarte scazuta : 35% dintre femeile casatorite si-au început viata în cuplu la mai putin de 16 ani, 31% în perioada 17-18 ani, 26% între 19 si 22 de ani, doar 8% dintre casatorii fiind încheiate dupa aceasta vârsta. Ponderea femeilor cu vârsta la prima casatorie mai mica de 20 de ani este în crestere: 70% dintre femeile din generatia 25-29 ani s-au casatorit înainte de a împlini 20 de ani, în timp ce 84% dintre femeile din generatia 20-24 ani s-au casatorit înainte de a împlini 20 de ani. Structura populatiei feminine de romi dupa starea civila releva o incidenta scazuta a divortialitatii.