Reforma sistemului de ocrotire a sănătății și impactul acesteia

Introducere

Conform Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), ocrotirea sănătații reprezintă un ,,complex de măsuri stabilite de stat pentru prevenirea bolilor, întărirea și refacerea sănătății, prelungirea vieții și a capacității de muncă a oamenilor”.

Articolul 34 din Constituția României prevede :

- Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.

- Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.

- Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

În articolul 25 alin.1 din Declarația universală a drepturilor omului prevede faptul că „orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinta, îngrijirea medicală, precum și serviciilor sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, în urma unor împrejurări independente de voința sa” .

În artcolul 12 din pactul internațional al drepturilor economice sociale și culturale se obligă statele părți să ia toate măsurile necesare pentru a asigura :

- scăderea mortalității noilor născuți și a mortalității infantile, precum și dezvoltarea sănătoasă a copilului;

- îmbunătățirea tuturor aspectelor igienei mediului și ale igienei industriale;

- profilaxia și tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale și a altora, precum și lupta împotriva acestor maladii;

- crearea de condiții care să asigure tuturor persoanelor servicii medicale și un ajutor medical în caz de boală.

Principalul sistem de protecție/ocrotire a sănătății populației este reprezentat de asigurările sociale de sănătate.

Ținând cont de prevederile legale în vigoare, asigurările sociale de sănătate reprezintă un ansamblu de norme care reglementează îngrijirea medicală a angajaților și a altor categorii de persoane prin servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale, care vizează satisfacerea performanței calitative a acestora care sunt asigurate de casele de asigurări sociale de sănătate care funcționează pe baza fondurilor constituite în acest scop.

Conform legii nr. 145/1997, din ianuarie 1998, pe lângă asigurările sociale existente, este reglementată o nouă formă de asigurări sociale de stat, respectiv asigurările sociale de sănătate.

Protecția sănătății este parte integrantă a sistemului de securitate socială, Legea nr.145/1997 este începutul reformei sistemului național de sănătate din țara noastră.

Din definiția de mai sus reiese că elementele de bază ale asigurărilor sociale sunt în principal drepturile asiguraților și ale altora la servicii medicale, medicamente și materiale sanitare.