Șomajul - dezechilibre macroeconomice ale secolului XXI

Politici de protectie sociala in caz de inflatie

Indexarea salariilor si pensiilor

Subventionarea preturilor

Acordarea de compensatii

Cresterea ratei dobanzii la economii

Conceptele de somaj si somer

Somajul = dezechilibru pe piata muncii sub forma ofertei de munca mai mari decat cererea de munca

Somerul = persoana care:

este apta de munca

nu munceste

este disponibila pentru o munca salariata sau nesalariata

cauta un loc de munca

Caracteristicile somajului

Nivelul

Durata

Intensitatea

Structura

Indicatorii marimii somajului

Nivelul somajului

absolut (S) = numarul de someri

relativ: Rata somajului (RS) = exprima raportul procentual dintre S si populatia ocupata (Po) sau Populatia activa / disponibila (Pa)

Tipuri de somaj

Somaj ciclic / conjunctural

Somal structural

Somaj tehnologic

Somaj frictional

Somaj sezonier

Masuri de diminuare a somajului

Realizarea investitiilor pentru crearea de noi locuri de munca

Pregatirea / calificarea si orientarea celor care cauta un nou loc de munca

Rationalizarea muncii:

reducerea duratei saptamanale de munca

repatrierea imigrantilor

timp de munca redus si atipic

scaderea varstei de pensionare

Politici de protectie sociala in caz de somaj

Pe termen scurt – indemnizatia de somaj

Pe termen lung – sustinere financiara pentru insertia in viata activa

Literatura economică prezintă două categorii de șomaj: Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent de oferta de forță de muncă (șomajul involuntar).  Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piata muncii:-Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislație. Împiedică intrarea pe piață a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuși să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână șomeri. Creșterea salariului real minim impus peste cel mai mic preț al ofertei, are ca efect creșterea șomajului:-Limitarea numarului de angajatori.Cu câteva excepții, legislația muncii nu permite persoanelor fizice să devină angajatori ,fiind o barieră pe piața muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiție directă cu cele oferite de societățile comerciale, cu efecte pozitive asupra șomerilor și salariaților.-Obligativitatea contribuțiilor la asigurările sociale. Accesul pe piața muncii (dreptul la muncă) al oricărui cetățean este condiționat de cumpărarea asigurarilor sociale prin intermediul contribuțiilor obligatorii plătite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara asigurarile sociale este sancționat cu eliminarea sa de pe piața muncii.