Monografie Primăria Iași

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primăria Municipiului Iaşi

1.1 Scurt istoric

Primăria Municipiului Iaşi este aparatul de specialitate al Primarului prin care este asigurată funcţia executivă a autorităţii locale.

Actualul sediu al primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima Iaşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Mitropolitană.

Ȋn ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuile ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Până în 1891 când este vândută statului,clădirea este reşedinţă a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternică şi mai influentă familie în arena politică moldava a urbei.

Fiind una din cele mai importante case ale Iaşului în epocă, a gazduit numeroase personalităţi şi a fost martora unor evenimente istorice semnificative.

La sfârşitul sec.XVIII (1788), se stabileşte la Palat generalul rus Romanov şi mai apoi întreaga diplomaţie rusă aflată aici în perioadă Regulamentului Organic (1829 - 1831). De altfel, în 1866, familia Roznovanu, susţinută de forţe politice din Rusia, încearcă organizarea unui complot ce urmărea urcarea în scaunul Moldovei a lui Nunuţa Roznovanu, dar planul se soldează cu un eşec. Un eşec a fost şi încercarea fostului domnitor Mihail Sturza, stabilit aici în 1858 de a reveni la putere, la 10 ani de la plecarea din ţară. Figuri marcante se perindă în saloanele Palatului în deceniile 7-8 ale sec.XIX: M.S. Carol I, Natalia Kescu (care va deveni Regina Serbiei în 1882), celebra Hariclea Darclee etc.

Pana în anul 1892, Palatul Roznovanu a fost folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918, când a găzduit sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la Bucureşti. În încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului, îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand I, iar în actuala Sală de şedinţe a Consiliului Local s-a întrunit în 1918, Consiliul de Război al României. În deceniile 2-4 ale secolului XX, Palatul cunoaşte din nou strălucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid.

După 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele mai semnificative personalităţi ale vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ale statelor din toate colţurile lumii.

1.2 Obiect/domeniu de activitate

Consiliul local, în frunte cu primarul sunt autorităţi ale administraţiei publice locale şi au ca scop principal funcţionarea, soluţionarea şi gestionarea, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, a treburilor publice, în condiţiile legii:

- Servicii publice cu caracter statal: serviciul de pază asigurat de Corpul Gardienilor Publici, serviciul public de protecţie civilă, serviciul de autorizare a construcţiilor, serviciul public de stare civilă;

- Servicii publice edilitare: serviciul public de electricitate, de alimentare cu apă, serviciul de transport public local de călători, de întreţinere a spaţiilor verzi, de salubrizare a localităţii, întreţinerea, repararea şi exploatarea drumurilor publice;

- Servicii publice comerciale: licenţierea transportului privat de călători, organizarea şi funcţionarea cimitirelor;

- Serviciul public pentru activităţi culturale;

- Serviciul public pentru relaţii externe: al administraţiei locale în România în contextual autonomiei locale, funcţia de protocol extern, negocierea contractelor externe, funcţia de cooperare internaţională;

- Serviciul public financiar.

Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local constituie o structură funcţională cu activitate permanentă denumită Primăria Municipiului Iaşi. Aceasta duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local, dispoziţiile primarului şi are următoarele drepturi: să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, să încheie acorduri între ele, să participle prin alocare de fonduri la iniţierea şi la dezvoltarea unor programe de dezvoltare regională, să administreze sau să dispună de resursele financiare şi de bunurile proprietate publică sau privată ale municipiului, în conformitate cu principiul autonomiei locale.