Privatizarea BRD și BCR

CAP.1 Privatizarea BCR-evenimentul anului 2006 pe piaţa bancară: ierarhia sumară;

Privatizarea BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE este, fără îndoială, evenimentul anului 2006 pe piaţa bancară. Deşi contractul de privatizare a fost semnat la sfărşitul anului trecut, transferul de proprietate s-a realizat abia, în ultima parte a acestui an.

Banca austriacă Erste Bank a câştigat licitaţia pentru privatizarea celei mai mari bănci româneşti, oferind 3,75 miliarde de euro pentru pachetul de acţiuni scos la vânzare.

Privatizarea Băncii Comerciale Române a fost considerată un succes atăt de autorităţile române, cât şi de analiştii pieţelor externe. Să nu uităm, vorbim de un preţ de peste 5 ori mai mare faţă de valoarea contabilă.

Intr-un top realizat de firma de consultanţă PricewaterhouseCoopers, operaţiunea prin care grupul austriac Erste Bank a cumparat 61,88% din acţiunile BCR, este plasată a 6-a ca valoare în clasamentul tranzacţiilor de pe piaţa serviciilor financiare din Europa.

Potrivit firmei de consultanţă, preţul plătit de banca austriacă pentru preluarea BCR reflectă avantajele pe care Erste Bank le va avea prin această tranzacţie. Si aici se referă la expunerea mare pe o piaţă în creştere, preluarea unei reţele de peste 300 de sucursale, a 2,5 milioane de clienţi persoane fizice şi 300.000 de clienţi corporatişti.

Cu toate acestea , privatizarea celei mai mari banci din România nu a fost lipsită de probleme. Dupa câteva tentative nereuşite, la începutul anilor 2000, Guvernul a luat decizia de a privatiza parţial BCR. Astfel, la începutul anului 2003, în acţionariatul băncii, au intrat Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Financial Corporation.

Cele 2 instituţii financiare internaţionale, au preluat împreună , 25% din acţiunile BCR, pentru care au plătit 222 de milioane de euro. In urma vânzarii către Erste Bank a pachetului de 61,88%, statul român a încasat 2,25 miliarde de euro, iar BERD şi IFC au obţinut 1,5 miliarde de euro. Afacere fără îndoială , extrem de profitabilă, pentru cele 2 instituţii internaţionale. Contestată însă, de mai mulţi parlamentari ai opoziţiei,dar şi de unii analişti ,care au considerat că, statul ar fi putut limita căştigul BERD şi IFC în favoarea României.

Deşi iniţial, finalizarea privatizării, era prevăzută pentru mai 2006, termenul a fost prelungit sccesiv până în octombrie. Obţinerea aprobărilor de la BNR, CSA, CNVM, şi Consiliul Concurenţei , figurau printre condiţiile de prefinalizare a contractului.

De asemenea, noul proprietar al băncii dorea modificarea statutului BCR , astfel încât , deciziile majore din bancă, să nu mai necesite 75%din voturi. Cele 5 Societăţi de Investiţii, care deţin 30,12% din acţiunile BCR , au fost de accord , în final cu această modificare. În schimb , banca austriacă a promis că v-a lansa la Bursă acţiunile BCR in 3 ani de la semnarea contractului, în caz contrar, urmând să se revină la prevederile vechiului statut.

In prima parte din octombrie , după votarea legii privatizării BCR, banca austriacă a plătit acţiunile achiziţionate şi şi-a anunţat planurile de viitor. Potrivit acestora, BCR v-a obţine un profit net de 250 de milioane de euro în acest an. Până în 2009, creşterea profitului urmează să fie de 40% anual, ceea ce reprezintă, un grad de recuperare a investiţiei de 10% din suma plătită.

Erste Bank adaugă piaţa românească, una dintre cele, cu cea mai mare creştere din regiune, celor pe care operează deja – Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Ucraina.

Prin preluarea BCR , numărul clienţilor Erste Bank, ajunge la 15,6 milioane , iar cota de piaţă în seviciile bancare , pentru populaţie în Europa Centrală şi de Est la aproximativ 15%.

1.1 Dominaţia Austriacă

După achiziţia BCR, austriecii au ajuns, să, deţină controlul celor mai mari societeţi româneşti. Grupul OMV deţine o cotă importantă din piaţa petrolului, după achiziţia PETROM.

Ierarhia în sistemul bancar, s-a schimbat tot în favoarea austriecilor: Erste a achiziţionat cea mai mare bancă românească, iar Raiffeisen a transformat falimentara Banca Agricolă, în a 3-a bancă după cota de piaţă. BCR deţine o reţea naţională, de aproximativ 340 de sucursale, un portofoliu de aproximativ 2,5 milioane de clienţi, persoane fizice şi 300.000 clienţi persoane juridice.

Totuşi , deocamdată, austriecii nu pot lua decizii, care să schimbe statutul băncii, fără a avea sprijinul acţionarilor minoritari. Potrivit actualului statut al băncii, deciziile se iau cu votul a 75% din acţionari. Or, austriecii, au cumpărat doar 61,8% din acţiuni, restul aflându-se în posesia celor 5 SIF-uri şi a salariaţilor băncii.