Transferul PC-PC prin Intermediul Porturilor Serie și Paralel

Enunt

Sa se asigure transferul PC - PC prin intermediul porturilor seriale si prin intermediul porturilor paralele.

Caracteristici:

- fisierul care se transfera va fi ales de utilizator;

- se va asigura transferul si prin porturile seriale si prin porturile paralele

- se va stabili viteza transferului

Proiectul va cuprinde:

- prima pagina cu titlul si autorul

- enuntul

- descrierea sumara a interfetelor seriala si paralela

- schema dispozitivului + descriere

- programele + comentarii + descriere

- bibliografie, surse de informare

Portul serie

Portul serie a aparut inca din 1981 si este deosebit de util in conectarea PC-ului cu echipamente aflate la distanta mare (peste 3 m). Comunicarea seriala a datelor consta in transferul datelor intre doua echipamente sub forma de bit dupa bit, deci pe o singura linie fizica. Prin linie se intelege un conductor pe care se transfera datele si care poate fi implementat in forma materiala (fir de cupru), in forma optica (infrarosu) sau in forma radianta (radio).

Avantaje

- costul redus al cablui pe distane mari (un cablu pentru comunicarea serie necesita minim 3 fire, fata de minim 11 cat sunt necesare pentru un cablu de transfer paralel)

- rezistenta marita la perturbatii. Nivele de tensiune alocate nivelelor logice sunt: 3V ÷ 25V si -25V ÷ -3V.

Dezavantaje

- informatia se transfera bit dupa bit si de multe ori va fi necesara conversia ei in format paralel (in octet)

- gestiunea transferului este mai dificila din punct de vedere al programarii deoarece se folosesc mai multe registre (fata de portul paralel)

- viteza de transfer mica (deoarece se transfera bit dupa bit)

Nivele EIA

Nivelele de tensiune care circula pe linia seriala nu sunt TTL ci EIA:

- pentru 1 logic: -25V ÷ -3V

- pentru 0 logic: 3V ÷ 25V

Deoarce toate circuitele specializate pentru comunicarea seriala folosesc nivele TTL este necesara conversia nivelelor de tensiune. Solutia cea mai frecvent folosita este utilizarea circuitului 232, in majoritatea cazurilor folosindu-se MAX232. Acest circuit se caracterizeaza prin faptul ca necesita o tensiune de alimentare si 4 condensatoare.

Transferul serial asincron

Transferul asincron se mai numeste si transfer pe caracter. Se caracterizeaza prin faptul ca un caracter poate fi transmis in orice moment. Inainte de a trimite un caracter transmitatorul activeaza linia (la 0 logic). In acel moment receptor sesizeaza bitul de START si testeaza din nou linia dupa un timp egal cu jumatatea duratei impulsului. Daca regaseste tot 0 inseamna ca a citit un bit de start, iar daca nu inseamna ca a fost o perturbatie. Daca s-a detectat un bit de start atunci receptorul va citi linia dupa un timp egal cu durata unui impuls, deci la jumatatea duratei unui bit emis. In acest fel se micsoreaza riscul desincronizarii intre receptor si transmitator. Durata unui bit se stabileste in momentul in care se specifica viteza de transfer.

Dupa transmiterea a 8 biti se poate transmite un bit de paritate folosit de receptor pentru a verifica daca transferul nu a avut erori. Regula de calcul a bitului de paritate trebuie precizata la inceputul transferului. Exista 4 reguli:

- paritatea para

- paritatea impara

- paritatea 1

- paritatea 0

Dupa bitul de paritate se transmite semnalul se STOP, adica 1, 1 ½ sau 2 biti pe 1 logic.

Standardul RS232

Standardul RS232 defineste cerintele logice, electrice si mecanice pentru transferul serie al informatiilor in forma digitala. Transferul se face in nivele de tensiune raportate la masa. Standardul defineste 2 tipuri de echipamente intre care se poate desfasura un transfer serie:

- DTE (Data Terminal Equipment): calculator, imprimanta

- DCE (Data Communications Equipment): modem