Raport de cercetare sol zona rafinărie Petrotel-Lukoil Ploiești

1.Introducere

Solul este definit ca fiind stratul afânat,moale şi friabil, care se găseşte la suprafaţa scoarţei terestre şi care,împreună cu atmosfera,constituie mediul de viaţă al plantelor.

Jean Dorst afirmă că:”cea mai preţioasă bogăţie naturală este fără îndoială solul.”

Solul este învelişul afânat de la suprafaţa uscatului,în care plantele îşi înfing rădăcinile.El este un corp natural format în timp îndelungat în urma unor procese pedogenetice şi are alcătuire complexă.

Procesele pedogenetice,de natură fizică,chimică şi biologică,sunt strâns legate de natura rocilor(roca mamă a solului), de condiţiile chimice,biologice, de vegetaţie.

Rocile sunt degradate,alterate şi transformate în scoarţa de alterare,care stă la baza formării solului.

Factorii pedogenetici sunt:

1. Clima

2. Rocile

3. Vegetaţia

4. Apa,care participă la alterarea materiei organice şi dizolvă materia minerală,formând soluţia solului care ajută la hrănirea plantelor,

5. Relieful contribuie la diferenţierea locală a solurilor.

Solul se prezintă ca un corp tridimensional,situat la suprafaţa uscatului,cu proprietăţi şi funcţii specifice,produs în timpuri geologice prin acţiunea factorilor chimici şi biotici asupra rocilor de la suprafaţa uscatului.

În orice ecosistem,care cuprinde solul,acesta are două funcţii esenţiale:

1. De depozitar şi furnizor de elemente nutritive şi apă,

2. De recipient şi transformator de reziduuri,deci rolul de reglare a ecosistemului şi de purificator al mediului înconjurător.

Cel mai important factor în formarea solului este alterarea rocilor, care este condiţionată de existenţa atmosferei. Rocile de la suprafaţa scoarţei terestre, fiind supuse proceselor de dezagregare (care pot fi de trei forme: fizică, adică mărunţirea; chimică: producîndu-se reacţii chimice sub influienţa apei de suprafaţa sau din rocă, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului şi dezagregarea biologică: adică efectul distructiv al diferitelor vietăţi; efecte majore pot fi produse şi de influienţele chimice ale unor organisme vegetale, cum ar fi unele alge şi lichieni care produc acizi ce fac suprfeţele rocilor mai poroase), se sfărîmiţează în particule mai mici – nisip, praf, mîl – şi astfel participă la formarea structurii şi compoziţiei chimice şi mineralogice a solului.

Un alt factor extrem de necesar în formarea solului este clima. Ea condiţionează formarea diferitor tipuri de soluri. Datorită climei, formei şi înclinaţiei planetei noastre Terra faţă de suprafaţa ecliptică, pe glob se produc anotimpurile şi se formează fişiile termice. Fişiile termice, numite şi brîuri termice, la rîndul lor contribuie la formarea zonelor climaterice, biogeografice. În aşa mod se creează zonalitatea naturală.

Datorită acestor zonalităţi în fiecare regiune se formează anumite ecosisteme naturale, anumite biocenoze şi anumite varietăţi de sol. De exemplu, solurile care se formează în condiţii medii, reprezentative sau dominante în zona respectivă, se numesc zonale, automorfe, adică formarea lor nu este condiţionată de anumiţi factori specifici. În cazurile cînd direcţia solificării este condiţionată de unele proprietăţi specifice ale rocilor materne (argile fine, calcare, etc.) se formează soluri litomorfe (condiţionate de rocă). În zonele cu un surplus mare de precipitaţii atmosferice şi unde apele freatice sunt prezente la adîncimi foarte mici, se întîlnesc solurile hidromorfe (condiţionate de umiditate). Prezenţa sărurilor solubile în rocile materne sau în apele freatice conduce la formarea solurilor sanilizate, halomorfe (înfluienţate de săruri). În depresiuni, în văi şi în luncile rîurilor unde procesul de sedimentare este permanent în dinamică se formează solurile dinamomorfe (care se formează pe sedimente contemporane). Solurile care traversează arealele solurilor automorfe şi se îmbogăţesc cu parcele fine de argilă şi cu sescvioxizi (Fe2O3, Al2O3, etc), devin iluviale (de acumulare).

Alt factor important sunt organismele vii (indeosebi vegetaţia şi microorganismele) care şi ele condiţionează formarea diferitor feluri de sol.