Analiza comparativă a două arii protejate Parcul Național Munții Rodnei - Gran Paradiso

Parcul Naţional Munţii Rodnei este o arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional.Parcul Național Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei este localizat în sud-estul județului Maramureș și nord-estul județului Bistrița Năsăud, în zona înaltă a Munților Rodnei, ocupând o suprafață de 46.399 ha. Munții Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din Carpații Orientali.

Astfel, Munții Rodnei se individualizează atât prin altitudinea cea mai înaltă din zona răsăriteană a Carpaților (vârful Pietrosu 2303 m), dar și prin existența celui mai mare lac glaciar (Lala Mare cu suprafața de 5637 m2). De asemenea, în Munții Rodnei se regăsește atât una dintre cele mai importante stațiuni montane din zona nordică a țării (Borsa), cât și stațiunea balneară de importanță națională, Sângeorz Băi. Totodată acest parc este important datorită geologiei şi geomorfologiei munţilor, datorită numeroaselor specii de faună şi floră ce se găsesc aici.

Parcul Naţional Gran Paradiso este situat în Italia, între Valea Aosta şi Piemont .La vest este mărginit pe o distanţă de 14 km de graniţa cu Franţa, mai exact cu Parcul Naţional „Vanoise”, împreună cu care formează cea mai mare arie protejată din vestul Europei şi care cooperează pentru protejarea caprelor negre. Acesta a reprezentat primul parc naţional înfiinţat în Italia , iar principalul obiectiv al parcului este Vârful Gran Paradiso . Parcul are suprafaţa de 70.318 ha, compus în cea mai mare parte dintr-un relief muntos. Zona montană a parcului este dominată de prezenţa vârfului Gran Paradiso (4.061 m) dar în imediata apropiere a acestuia se observă: vârful Piccolo Paradiso, vârful Testa della Tribolazione, vârful Punta di Ceresole.

Așadar peisajul dominant nu este format preponderent din păduri, așa cum se intâmplă cel mai frecvent la noi, ci din văi glaciare cu forme larg concave și din lacuri de origine glaciară. Vegetația este de tip alpin în zonele muntoase și predomină păşunile şi unele plante specifice înălţimilor (floarea de colţ, steluţa alpină).

Parcul Național Munții Rodnei (înființat in 1932) deține importante atracții turistice:

Peştera și Izvorul Albastru al Izei are o suprafaţă de protecţie de 100 ha şi se află pe versantul nordic al Vf. Bătrâna la cota 1250 m. Este cea mai mare peşteră din judeţul Maramureş (2440 m). Intrarea în peşteră e monumentală şi impresionantă, apele ajungând pe fundul unei doline de circa 30 m adâncime. La importanţa ştiinţifică a peşterii se adaugă frumuseţea galeriilor şi a cascadelor.

Defileul Izei este o zonă de interes peisagistic deosebit, cu peisaje spectaculoase prin amploarea pereţilor de calcar care străjuiesc cursul superior al Văii Iza de la Poiana Izei până la ieşirea acesteia (6 km) din fondul forestier.

Complexul carstic Tăuşoare – Zalion reprezintă o zonă carstică de interes deosebit, ce necesită măsuri de protecţie a sistemului de ape subterane. Peştera Izvorul Tăuşoarelor este rezervaţie declarată pe suprafaţa de 71 ha. Peștera are adâncimea de peste 470 m, fapt pentru care este considerată cea mai adâncă peşteră din România.

Poiana cu bulbuci de pe Vf. Posuci situată la limita vestică a parcului şi la limita judeţelor Maramureş şi Bistriţa Năsăud, aceasta are o suprafaţă de 2 ha.Poiana cu bulbuci constituie un peisaj încântător în perioada de înflorire, deoarece aici se găsesc şi multe specii de orhidee precum molidul candelabru.

Peştera Cobăşel declarată rezervaţie speologică, este localizată pe versantul stâng al Văii Cobăşel, la circa şase km de Comuna Şanţ şi la 60 m amonte de Pârâul Râsului. Galeriile peşterii sunt un excelent laborator în care poate fi aprofundat modul de formare şi morfologia categoriilor de speleoteme. Este inclusă în zona de conservare specială a Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Alte atracții turistice: Cascada Bătrână,  Lacul Negoescu, Mănăstirea Moisei (monument istoric), Mănăstirea Sf Apostoli Petru și Pavel de la Rebra, Cascada Puzdrele etc.

Sunt foarte multe locații unde se pot găsi obiective și atracții turistice in marele areal natural ce il posedă Masivul Rodnei. Unicitatea locurilor și spectaculosul sunt la ele acasă pe acest tărâm de poveste. Pentru cei ce indrăgesc muntele și nu numai aceste superbe locuri merită vizitate. 

Diversitatea căilor de acces:

rutier (DN18 Vișeu de Sus -Moisei -Borsa-Șesuri- Cârlibaba, DN17C Năsăud- Coșbuc

Telciu- Dealul Ștefăniței – Săcel)

feroviar (linia ferată Salva - Vişeu, situată în vestul masivului, respectiv linia ferată Salva - Rodna, situată în sudul masivului, înlesnesc accesul în Munţii Rodnei din localităţile pe care le străbat: Telciu, Anieş, Rodna etc.)

acces aerian (aeroport: Cluj – Napoca)

Diversitatea florei, faunei și reliefului oferă turiștilor informații inedite despre ceea ce inseamnă frumos.

Posibilități de practicare a sporturilor de iarnă pe pârtiile amenajate.

Gran Paradiso este cel mai prestigios și apreciat parc național din Italia datorită peisajelor spectaculoase și a speciilor de plante și animale rare pe care le adăpostește. Trebuie remarcat și că Gran Paradiso a fost prima amenajare de acest tip din Italia, lucru ce a contribuit la creșterea nivelului său de atractivitate.

Masivele Vittorio Sella şi Herbetet Homesteads

Masivul muntos Vittorio Sella este cel mai celebru din parc. În apropierea masivului se găseşte Lacul Lauson, unde seara sau în cursul nopţii spre dimineaţă se apropie caprele negre. Herbetet homesteads merită vizitat pentru minunatele privelişti asupra gheţarilor pe care le oferă.

Gran Piano di Noasca.Această zonă este cea mai puţin cunoscută şi frecventată de turişti din întregul parc. Este un loc ideal de observare a caprelor ibex, a celor negre şi a miilor de marmote.

Valea Soana

Această vale este foarte îngustă datorită originii, fiind formată de o parte şi de alta a râului cu acelaşi nume. Are o vegetaţie luxuriantă din cauza gradului înalt de umiditate ce caracterizează această zonă pe parcursul întregului an. Aici se găsesc: stejarul ca arbore principal, păduri de castani, care, treptat, pe măsură ce urcă la altitudini mai mari, dispar în favoarea pădurilor de fag.