Analiza comparativă a site-urilor de comerț electronic care vizează vânzarea de bijuterii

Pentru analiza comparativă a site-urilor de comerț electronic care vizeaza vânzarea de bijuterii, am ales unele dintre cele mai vizitate site-uri în momentul research-ului dar care fac parte din același model (B2C) și care au aproximativ aceeași structura și anume: melimelo.ro; bespecial.ro; silverzone.ro.

Compania Gamabell Exim s-a înființat în anul 1997, cu acționariat francez și s-a concentrat de la început pe furnizarea de bijuterii și accesorii fantezie. În primul an de funcționare, compania a deschis 4 magazine și a avut încasari de 82.000 euro. În prezent, magazinele Meli Melo-Paris, în număr de 53, se regăsesc în 19 orase, printre care și capitala Bulgariei, Sofia.

Bespecial este un magazin online ce comercializează pe langă bijuterii/accesorii rafinate pentru femei și bărbați, atât pentru accesorizarea proprie cât și pentru oferirea de cadouri celor dragi, diferite produse cosmetice, electronice și de decor. Este un serviciu oferit de S.C. Admis Consultants S.R.L., membra a Federației Metalelor și Pietrelor Prețioase și Semiprețioase Diamond Gold din cadrul UGIR 1903 S.C. Admis Consultants S.R.L., membra a Federației Metalelor și Pietrelor Prețioase și Semiprețioase Diamond Gold din cadrul UGIR 1903.

Silverzone este asemenea firmei Bespecial, un magazin de comert online fără a avea structură fizică. Acesta comercializează bijuterii/accesorii din argint cu sau fără pietre semiprețioase de înaltă calitate în serie mică ce acoperă o multitudine de stiluri și de poziții sociale.

Bijuteriile reprezintă cadoul perfect pentru oricine, mărtisorul potrivit începutului de primavăra sau cadoul mult visat de 8 Martie, zi de naștere sau onomastică, cadou de Paște, de Crăciun sau pur și simplu achiziționarea pentru propriul uz în viața de zi cu zi.

Ele dețin un rol important în crearea imaginii proprii de accea sunt foarte preciate de oricine indiferent de vârstă sau sex, poziție socială sau venituri, targhetul fiind unul foarte mare cu prețuri diferite în funcție de materialele folosite la crearea lor.

II. Piața de bijuterii

Românii au început din nou să cumpere bijuterii din aur, argint și pietre prețioase (giuvaeruri), piața înregistrand o tendință de crestere în ultimul timp. Ei cumpăra anual 15 tone de bijuterii din aur și de trei ori mai multe din argint, circa 30-45 tone.

În prima jumatate a acestui an numarul firmelor de bijuterii a crescut cu 5 la sută. Investitorii sunt atat români, cât și străini, unii mărindu-și numarul magazinelor, alții înființând firme noi.

Bijuteriile de pe piața românească sunt mai scumpe decât în alte tări, deoarece nu există o producție autohtonă de bijuterii. Aproximativ 80-90 la sută din bijuteriile care se vând pe piața noastră se importă. Producătorii interni sunt foarte puțini, se poate spune că ei abia sunt în formare, domeniul fiind lipsit de resurse financiare pentru investiția în materii prime, care este foarte mare.

Spre deosebire de celelate state membre al Uniunii Europene, piața bijuteriilor din România este caracterizată prin ponderea comerțului la negru. Astfel, piața oficială a bijuteriilor în țara noastra este de 15-20%, în timp ce în celelalte state acesta are un volum semnificativ din totalul vânzărilor.

Potrivit lui Heinz Karl, principala cauză care a determinat amploarea pieței negre este fiscalitatatea aferentă ramurei de profil. Fiscalitatea absurdă este singurul factor care stă la baza comerțului la negru. În momentul de față se impun accize de 15%, plus TVA de 19%. Iar acestea reprezinta 40 de procente din prețul de vânzare, ceea ce duce inevitabil la încurajarea pieței subterane și la producători de bijuterii foarte puțin bază fiind importul.

Cum vânzările de bijuterii din aur și pietre prețioase și semiprețioase au scăzut cu 50% în ultimul an și jumătate, la aproximativ 9,7 de tone pe an, din care o treime reprezintă piața neagră, ce reiese din datele federației de profil , cele de bijuterii din argint si bijuteriile fantezie au crescut foarte mult datorită tendinței de înlocuire a produselor de lux cu cele mai accesibile, în urma scăderii veniturilor.