Apariția și dezvoltarea marilor centre comerciale în România - studiu comparativ între Afi Palace Cotroceni și Promenada Mall Brăila

Introducere

Un centru comercial este o clădire sau un grup de clădiri, împreună cu căile de acces și spațiile de parcare aferente, în care își desfășoară activitatea mai multe unități de desfacere ce comercializează o gamă largă de produse și servicii.

Chiar dacă marile centre comerciale (după expresia englezească consacrată, “shopping centre”) par a fi o caracteristică exclusivă a peisajului urban contemporan, preocuparea comercianţilor de a oferi spaţii adecvate, confortabile, plăcute, cumpărătorilor, datează de multă vreme. Marele bazar din Istanbul, de exemplu, funcţionează din secolul al XVI-lea, din timpul lui Soliman Magnificul, şi a fost conceput în aşa fel încât clienţii să fie feriţi de soarele torid şi să se plimbe în voie, admirând şi alegând mărfurile de care erau interesaţi. Acesta există şi în prezent, fiind unul dintre cele mai mari din lume, cu cinzeci şi opt de coridoare principale şi peste patru mii de magazine. În ţările cu climă mai rece, marile centre comerciale au fost gândite într-un mod similar, dar pentru a proteja de frig, de ploaie şi de vânt, standurile fiind expuse în spaţii încălzite, luminoase.

Creşterea nivelului de trai şi urbanizarea susţinută au favorizat, în secolul al XIX-lea, apariţia galeriilor cu magazine, ceea ce presupunea construcţii de mari dimensiuni, înalte şi cu coridoare largi, cu oferte generoase de mărfuri. Celebre, la vremea respectivă, erau galeriile din Paris, din Cairo (Egipt), galeriile Saint-Hubert, din Bruxelles, galeria Vittorio Emanuele, din Milano sau cea din Saint-Petersburg (Rusia). În 1890, în Statele Unite ale Americii, s-a deschis Cleveland Arcade, un edificiu din sticlă şi metal, pe o suprafaţă de 300 de metri, cu cinci etaje. Glavny Ouniversalny Magazine (Goum), adică “Magazin principal universal”, din Moscova (în Piaţa Rosie), la momentul deschiderii, în 1893, era cel mai mare din lume. Făcut din marmură, gresie şi granit, avea forma trapezoidală şi era protejat de un imens acoperiş transparent. Iluminarea era asigurată de enorme candelabre din metal şi sticlă. Inaugurarea s-a făcut în prezenţa tarului Alexandru III şi a familiei sale. După revoluţia din 1917, a fost naţionalizat de bolşevici. În prezent, şi-a recâştigat strălucirea de odinioară prin cele peste două sute de magazine care oferă marfă aparţinând marilor case de modă din lume. Un centru comercial similar se află tot în Moscova, în apropierea Teatrului Balşoi – Tsentralny Ouniversalny Magazine (Magazin Central Universal).

În secolul al XX-lea, moda cumpărăturilor continuă să ia amploare. Centrele comerciale s-au adaptat continuu la nevoile clienţilor şi parcările pentru automobile au devenit o necesitate, ca şi facilităţile de a-şi transporta cumpărăturile uşor, până la autoturismele personale.

Geomarketingul nu este o invenţie a zilelor noastre. Comercianţii au înţeles de mult timp cât de important este să analizeze şi să aleagă amplasamentul, pentru centrele comerciale, în zone atractive din toate punctele de vedere (număr de locuitori, profilul socio-cultural al acestora, interesele, consumul mediu pe o anumită perioadă de timp etc.), fară a pierde din vedere concurenţa. Din acest punct de vedere, la începutul secolului trecut, cei mai inventivi s-au dovedit a fi americanii, care au construit asemenea centre comerciale, cu parcări, căi de acces chiar până la primul etaj, posibilitatea de a aduce cumpărăturile până la maşina etc. Conceptul american de “mall” a apărut în anii ’50 şi se datorează arhitectului Victor Gruen, un evreu din Viena, care a emigrat în SUA. El şi-a început cariera concepând vitrine cât mai interesante, pentru a atrage clientela, nota distinctivă fiind forma de cursa de şoareci a acestora. Primele sale realizări de centre comerciale au fost Northland Shopping Center, în Detroit (1954) şi Gulfgate, în Huston, gândite ca zone comerciale în aer liber. Peste numai doi ani, a făcut şi proiectul primului său centru comercial acoperit (la Edina, Minnesota), dotat cu mai toate facilităţile moderne – cale de acces cu maşina, până la primul etaj, balcoane pentru a se putea vedea magazinele de la celelalte etaje, parcări.

Modelul Gruen a fost împrumutat şi în Europa, zece ani mai târziu, marile centre comerciale fiind construite, iniţial, la marginea marilor oraşe, ulterior şi în centru. De exemplu, în acea perioadă, 1960-1961, şi-au deschis porţile celebrele centre comerciale Carrefour şi Auchan, care s-au extins astăzi în nenumărate tari.

Capitolul 1. Comerţul şi dezvoltarea economico-socială

1.1 Locul şi rolul comerţului pentru dezvoltarea economiei

Obiectul activităţii comerciale îl constituie marfa şi operaţiunile de vânzare – cumpărare aferentea cesteia.

Pentru a răspunde în egală măsură atât intereselor producătorilor de mărfuri cât şi celor ale cumpărătorilor, comerţul trebuie să îndeplinească un rol economic şi social bine precizat, care se concretizează într-o serie de funcţii specifice. Rolul său funcţiile economice ale comerţului vizează în principal mişcarea fizică a mărfurilor şi procesele complexe de vânzare-cumpărare ale acestora, în timp ce funcţiile sociale sunt legate de satisfacerea necesităţilor de consum ale populaţiei.