Prezentarea serviciului de transport public subteran din București

Capitolul I – Prezentarea serviciului de transport public subteran din Bucuresti

1.Denumirea organizatiei care furnizeaza serviciul

In anul 1977 a fost înfiinţată “Întreprinderea de Exploatare a Metroului” transformată în 1991 în “Regia de Exploatare a Metroului Bucureşti,” iar prin reorganizare, în conformitate cu H.G. nr. 482/1999, în Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti METROREX S.A. , sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii având ca obiect de activitate transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane, în condiţii optime de siguranţă şi confort.

METROREX este societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat, care desfăşoară în principal activităţi de interes public şi strategic.

Pentru aceste servicii METROREX primeşte de la bugetul de stat transferuri care să acopere diferenţele dintre veniturile proprii din activitatea de transport de călători şi cheltuielile totale, ca subvenţie la taxa de călătorie cu metroul.

2.Obiectul de activitate si istoricul serviciului Metrorex

Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în municipiul Bucureşti, încă din anul 1970 s-au prevăzut trasee majore de suprafaţă care să preia fluxurile de călători, însă acestea nu ofereau soluţii corespunzătoare şi condiţii prevăzute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, soluţie optimă atât pentru descongestionarea traficului de suprefaţă, cât şi pentru transportul călătorilor în condiţii de confort, siguranţă şi rapiditate sporită. În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea şi construcţia metroului

La 15 februarie 1972 – se hotărăşte instituirea unei comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.

La 25 noiembrie 1974 - se hotărăşte declanşarea lucrărilor premergătoare: studii, analize, proiecte.

În februarie 1975 – se înfiinţează Întreprinderea Metroul Bucureşti care avea rolul de constructor al întregii reţele de transport. După această dată începe construirea tunelurilor şi începe proiectarea trenurilor.

Metroul – ca şi orice altă construcţie a presupus şi presupune existenţa mai mult sau mai puţin îndelungată a şantierului şi datorită condiţiilor mai puţin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenţă sau aflaţi în trecere pe lângă el, şantierul ca atare nu a fost şi nu este privit în general cu prea multă simpatie.

"Primul ţăruş" al şantierului – cum se exprimă constructorii – a fost bătut la 20 septembrie 1975.

După acest eveniment aveau să treacă ceva mai mult de patru ani de şantier şi Bucureştiul intra în categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri în lume, sigur ştiindu-se că în 1974 Praga devenea al 50-lea oraş cu metrou în funcţiune.

Ritmul de construcţie în această primă etapă a fost de 2 km pe an, ceea ce în mod absolut nu înseamnă prea mult, dar faţă de o lucrare în premieră pe ţară, constituia un ritm bun. În scurt timp ritmul de construcţie avea să se dubleze, păstrându-se acelaşi până la încheierea lucrărilor şi la ultima magistrală. În continuare metroul s-a realizat într-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decât media înregistrată pe glob, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an.

Execuţia staţiilor de metrou în incintă de pereţi mulaţi cu capac, se bazează pe ideea utilizării pe perioada execuţiei planşeului de acoperiş al staţiei, ca element de sprijinire a incintei de pereţi mulaţi. În această idee, acoperişul staţiei se pretoarnă înainte de realizarea celorlalte elemente de structură rezemând pe pământ, pe capetele pereţilor mulaţi şi pe stâlpii metalici lansaţi în tranşee forate la adâncime.

Construirea de tuneluri în subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanţi din primele zile ale existenţei Întreprinderii Metroul Bucureşti. Această soluţie nu se putea definitiva până nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans şi montaj al bolţarilor prefabricaţi – scutul – producţia de bolţari ş.a.m.d.

Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede în ţară şi să fie în măsură să ţină frontul stratificaţiei, care urma să fie străbătută fiind în bună parte nisipoasă, iar instalaţiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasări. S-a ales tipul de scut semisecurizat, cu front deschis, dar tacţionat cu sutare şi orizontale care rup taluzul de cădere a nisipului. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de Întreprinderea Metroul Bucureşti şi au fost executate la Întreprinderea 23 August Bucureşti.

În anul 1977 a fost înfiinţată “Întreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) în subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Căilor Ferate, iar la data de 16 noiembrie 1979 a fost pus în funcţie primul tronson de metrou.

Prin HG nr. 686/1991 I.E.M.B. se transformă in “Întreprinderea de Exploatare a Metroului Bucureşti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, având ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane, în condiţii de siguranţă a circulaţiei, pentru satisfacerea interesului public, social şi de apărare civilă”. Totodată, prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural şi strategic”.