Alimente Modificate Genetic

În ultimii ani ne-am obişnuit să citim pe ambalajul unor produse alimentare sintagma:”modificat genetic”. Cu oarecare încredere în instituţia ce răspunde de protecţia consumatorului, inscripţia nu ne alarmează:”Odată ce e pe raft, nu e nicio problemă!” A venit însă momentul să aflăm că folosirea acestor produse nu este o chestiune de preferinţă, ci de responsabilitate majoră pentru noi şi copiii noştri.

Lucrarea pe care am elaborat-o încearcă în primul rând să definească conceptul de produse modificate genetic. De aceea, în introducere se află câteva definiţii ale acestor produse precum şi procesul prin care ele sunt obţinute. De asemenea, în introducere se află o scurtă incursiune în istorie, prezentându-se principalele momente ale apariţiei produselor modificate genetic pe piaţă.

Având în vedere că subiectul tratat este unul destul de controversat, următorul capitol atrage atenţia asupra riscurilor pe care le au aceste alimente asupra sănătăţii. Astfel am demonstrat că acestea au efecte deloc favorabile în ceea ce priveşte corpul uman determinând multiple alergii, diverse modificări la nivelul metabolismului şi nu în ultimul rând fiind una din cauzele cancerului de colon, prostată sau sân.

De asemenea, am considerat foarte important de analizat situaţia acestor produse la nivelul ţării noastre. Astfel, 2006 a fost ultimul an în care au fost permise în România culturile de alimente modificate genetic. Cu toate acestea, ele nu au dispărut în totalitate de pe piaţă, în ţara noastră fiind vorba de o problemă de mentalitate. Românii se lasă uşor influenţaţi de aspectul plăcut al fructelor şi legumelor. Ceea ce este mai grav este faptul că unii dintre ei nici măcar nu citesc etichetele, cumpărând produse care ulterior le deteriorează sănătatea.

Adoptând o poziţie neutră am încercat să găsim avantajele şi dezavantajele alimentelor modificate genetic. Astfel, printre dezavantaje se numără: apariţia unor dezechilibre la nivelul florei solului, pot dobândi proprietăţi nedorite sau punerea în pericol a varietăţii genetice. Pe altă parte avantajele nu sunt nici ele deloc de ocolit. Cele mai importante beneficii ale alimentelor modificate genetic sunt cele de ordin economic. Datorită aspectului foarte plăcut, aceste produse atrag tot mai mulţi clienţi ducând astfel la creşterea profiturilor comercianţilor. În plus, produsele modificate genetic au beneficii mai mari privind durabilitatea sau valoarea nutritivă.

În final, prin lucrarea noastră am urmărit desfiinţarea unor mituri în ceea ce priveşte aceste produse. Spre exemplu, ipoteza conform căreia produsele modificate genetic ar avea valori nutritive mai mari decat cele convenţionale este complet eronată. Nu s-a demonstrat până în prezent că vreun aliment MG ar fi mai nutritiv decât hrana convenţională, non-MG. Cele mai multe plante MG sunt create doar ca să reziste mai bine la anumite ierbicide, să îşi producă propriile insecticide sau să reziste mai mult în rafturile magazinelor.

2. Introducere

Alimentele modificate genetic sunt produse ce au calităţi nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decât cele obţinute prin metodele clasice. "Noile alimente" sunt rezultatul ingineriei genetice. Această metodă constă în luarea de la organismul donor a genei care intereseaza şi introducerea ei într-o moleculă de ADN străin, care se numeşte vector purtător. Apoi urmează etapa inserării întregii molecule de ADN în molecula ADN a organismului gazdă. În continuare se urmăreşte celula în care se manifestă genele şi apoi se selectează produsul care ne interesează. Acest produs este greu de controlat, deoarece genele nu funcţionează izolat, ci interacţionează unele cu altele, iar organismul uman are zeci de mii de gene şi dacă luăm în calcul şi faptul că indivizii sunt entităţi distincte, atunci ne putem da seama că aceeaşi genă poate avea efecte diferite de la un organism la altul.

Prin tehnicile de inginerie genetică au fost obţinute: plante rezistente la secetă şi dăunători; cereale cu un conţinut crescut de proteine; cereale fără gluten; orez cu un conţinut ridicat de vitamina A; seminţe de rapiţă cu acizi graşi care pot fi utilizaţi în regimuri dietetice; plante fără proteine alergene (kiwi fără proteină alergenă); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere în timpul transportului; cantitate crescută de lecitină (prezentă, în mod obişnuit, în gălbenuşul de ou şi soia) din soia şi care este utilizată ca emulgator pentru margarină, ciocolată şi alte produse alimentare; vitamine şi arome alimentare.

Principiul de producere a unui orga¬nism modificat genetic constă în prelevarea de material genetic, modificarea acestuia prin procedee de laborator şi introdu¬cerea într-un alt organism, în vederea obţinerii de caracteristici noi. Sunt se¬lectate diverse gene de la aceleaşi specii, dar şi de la specii diferite şi transferate de la un organism la altul (Figura 2).

Primele alimente modificate genetic au apărut în 1990 şi au fost obţinute din soia, porumb, seminţe de bumbac şi canola (rapiţă), iar în mai puţin de 10 ani acestea au acaparat 2/3 din piaţa din SUA.

În 1994 a fost comercializat primul aliment mo¬dificat genetic din lume - o roşie (tomată) numită Flavr Savr. Aceasta a fost produsă de o companie din Statele Unite ale Americii. Roşia Flavr Savr a fost creată să fie mai rezistentă, să nu fie nevoie a fi culeasă înainte de a fi complet coaptă.

Între anii 1997-1999 o pătrime din întreaga suprafaţă agricolă a Statelor Unite era cultivată cu legume sau fructe modificate genetic, procentul crescând continuu în ultimul deceniu. Dincolo de motivaţiile pragmatice ce stau la baza utilizarii tehnologiei genetice în sprijinul creării unor noi soiuri de alimente - rezistenţă mai mare la schimbările de temperatură (de ex. rezistenţă la îngheţ a căpşunilor modificate genetic), un aspect mai atrăgător care favorizează vânzările ridicate, reducerea timpului de maturizare, rezistenţă sporită la boli, dăunători, etc., toate traducându-se într-un profit mai mare al producătorilor, rămân controversele ce însoţesc aceste alimente.

3. Riscurile alimentelor modificate genetic

asupra sănătăţii consumatorilor

Fără îndoială că cea mai mare problemă ridicată de alimentele modificate genetic constă în lipsa studiilor cu privire la efectele pe termen lung pe care acestea le-ar putea avea. Deşi unele neajunsuri sunt deja observate, precum:

- Impactul asupra sănătaţii umane – efectele alergice, rezistenţa la antibiotic;

- Probleme de natură etică – chinul la care sunt supuse animalele forţate să crească nenatural.

Există şi o serie de probleme care preocupă specialiştii, dar care încă nu au fost cu exactitate demonstrate.

Mutaţiile ar putea să fie capabile să călătorescă către alte celule, ţesuturi sau organe din interiorul corpului uman. Efectul de domino ce se poate declanşa printr-o simplă mutaţie genetică generată de un aliment nu trebuie ignorat. Acesta poate cauza efecte devastatoare pentru organismul uman.