Protecția consumatorului - legume și fructe

Introducere

Legumele şi fructele în stare proaspătă sau prelucrată sunt produse indispensabile datorită valorii lor nutritive şi gustative specifice. Compoziţia complementară faţă de alte alimente contribuie la acoperirea nevoilor nutriţionale şi, în aceeaşi măsură, la asigurarea unei alimentaţii variate. Într-o alimentaţie raţională, legumele şi fructele proaspete sau prelucrate trebuie să acopere circa 15% din necesarul energetic al omului.

Legumele şi fructele în stare proaspătă sau prelucrate sumar, fără tratamente termice, trebuie să fie prezente în hrana omului, datorită aportului lor in vitamine, provitamine, şiruri minerale, acizi organici, fibre alimentare şi zahar cu molecula mică, uşor asimilabil. O parte din legume, în funcţie de particularităţile lor psihosenzoriale, structurale sau de compoziţie, mai bogate în componenţi complecşi (amidon, proteine), nu se consumă în stare proaspată. Toate legumele şi fructele se folosesc, însă, la obţinerea preparatelor culinare şi a produselor industrializate destinate alimentaţiei. Din aceste motive, legumele şi fructele proaspete sunt privite atât ca alimente, dar şi ca materii prime. Sunt destinate consumului sau prelucrării industriale fructele, frunzele, inflorescenţele, mugurii, petiolii, rădăcinile, rizomii, seminţele, tuberculii sau tulpinele unor varietăţi de plante, arbuşti, pomi sau arbori. Pot fi folosite pentru consum sau industrializare fructele sau legumele întregi, ori numai părţile utile ale acestora, rezultate după eliminarea celor necomestibile: învelişuri, coji, sâmburi, seminţe, cavităţi seminale, petiole sau frunze exterioare îmbătrânite.

Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze beneficiile şi riscurile consumului de legume şi fructe, dar acestea au un efect pozitiv asupra sănătăţii consumatorului în măsura în care sunt produse obţinute natural. Ca atare, consumatorii ar trebui să evite sa cumpere legumele şi fructele provenite din import deoarece acestea sunt tratate chimic sau chiar modificate genetic.

Protecţia consumatorilor privind legumele şi fructele se referă la faptul că organismele abilitate, în speţa OPC-urile, să realizeze controale periodice pentru a identifica produsele alimentare care pot periclita sănătatea consumatorilor. Atribuţiile Oficiilor pentru Protectia Consumatorului privind legumele şi fructele vizează modul de comercializare al legumelor, fructelor şi produselor prelucrate, etichetarea şi ambalarea corespunzatoare, depozitarea, etc.

Cap 1 Caracterizarea generală a fructelor şi a legumelor

1.1 Fructele

Fructele sunt alimente de origine vegetală, apreciate din punct de vedere nutritiv prin conţinutul lor bogat în glucide, săruri minerale, vitamine şi acizi organici.

Ca structură, fructele sunt formate din epicarp, mezocarp şi endocarp, care împreună formează pericarpul.

Epicarpul (pieliţa) - reprezintă stratul exterior, format din multe celule plate în care se găsesc materii colorate şi aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios şi cu aspect cerat.

Mezocarpul (pulpa) - este format din celule poliedrice care conţin suc şi între care se găsesc spaţii libere ce conţin un amestec gazos.

Endocarpul - reprezintă partea care înveleşte seminţele şi poate să fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un înveliş tare, lemnos, care formează sâmburele (caise, prune, piersici, cireşe, etc.).

Clasificarea fructelor

Fructele se clasifică după mai multe criterii, care depind de structură, gust, aromă, etc.

După structură, fructele se grupează în:

- fructe seminţoase (bace false), care sunt cărnoase, au seminţele închise în compartimente cu pereţi pergamentoşi(mere, pere, gutui, citrice);

- fructe sâmburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculentă şi sâmbure tare care închide în interior sămânţa (caise, prune, piersici, vişine, cireşe, etc.);

- fructele arbuştilor şi semi-arbustilor fructiferi (bace adevarate şi false), care au pulpa zemoasă, suculentă şi cu seminţe mici răspândite în pulpa fructului (fragi, căpşuni, zmeură, smochine, coacăze, agrişe şi afine);

- fructe nucifere, formate numai din endocarp şi seminţe, deoarece mezocarpul se desprinde înainte de recoltare. Din această grupă fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele.

Dupa gust şi aromă, fructele se grupează în:

- citrice (lămâi, portocale, mandarine, grapefruit, chitra);

- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, vişine, cireşe, fragi, căpşuni, zmeură, mure);

- astringente (gutui, coarne, afine);

- zaharoase - amidonoase (banane, castane);

- uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);