Propunere de reorganizare a depozitului de arheologie de la Muzeul Județean de Istorie din Brașov

Braşovul a dezvoltat de-a lungul secolelor o cultură şi o civilizaţie puternic ancorate contextului istorico-geografic european. Reprezintă un centru cultural şi comercial cu o bogată tradiţie. În zorii conturării marii culturi europene, la Braşov a fost tipărită prima carte în limba română.Tot aici a apărut prima scoală românească şi s-a cântat pentru prima dată „Deşteaptă-te române”.Punte de legătură între ţările române, Braşovul a beneficiat de importante privilegii din parte domnilor vremii. Aici se adunau bogăţiile timpului, aici s-au născut şi s-au creat oamenii importanţi şi tot aici, prin voia destinului, s-au intersectat drumuri şi idei. Braşovul înseamnă, deci, tradiţie şi spiritualitate, înseamnă cultură şi toleranţă etnică şi religioasă şi nu în ultimul rând înseamnă un loc binecuvântat cu un cadru natural de excepţie.

Asezarea geografică si caracterizarea condiţiilor de climă şi microclimat specifică Judeţului Braşov,

Judeţul Braşov este intersectat de paralela 46° latitudine nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25° longititudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş. Coordonatele geografice ala judeţului sunt: Satul Ioneşti 46°11,lat N; Comuna Fundata, satul Fundăţica 45°27-lat N; Vama Buzăului, satul Buzăiel 26°05 – long E; Comuna Ucea de Jos 24°42 – long E. Suprafaţa judeţului Braşov este de 5363 km2, reprezentând 2,2% din suprafaţa totală a României.

Populaţia totală a judeţului este de 634.261 de locuitori. Judeţul Braşov are 9 oraşe, dintre care 4 sunt municipii, 43 de comune şi 150 de sate.

Clima

Temperatura aerului este substanţial diferenţiată în funcţie de altitudinea reliefului. Mediile anuale sunt mai ridicate în partea joasă a Judeţului (7,5°C la Bod, 7,6°C la Braşov şi 8,2°C la Făgăraş) şi mai coborâte în cea înaltă(4,9°C la Predeal şi sub 0°C pe culmile munţilor). Mediile lunii celei mai calde, iulie, este de 18,7°C la Făgăraş, 18°C la Braşov şi 14,5°C la Predeal. Temperatura medie a lunii celei mai reci, ianuarie, este -5,3°C la Bod, - 5,1°C la Braşov, -4,6°C la Făgăraş şi -5,1°C la Predeal. Temperatura de -38,5°C înregistrată la Bod în ziua de 25 ianuarie 1942 este minima absolută a României.

Precipitaţiile

Cresc paralel cu creşterea altitudinii reliefului expus vânturilor din sectorul de vest.

Cantităţile medii anuale totalizează 610,0mm la Bod, 747,2 mm la Braşov, 945,0 mm la Predeal şi peste 1300 mm pe culmile montane cele mai înalte.

Cantităţile medii lunare cele mai mari cad în iunie (100,7 mm la Bod, 104,2mm la Făgăraş, 124,8 mm la Braşov, 141,8 mm la Predeal şi peste 170,0 mm pe munţii înalţi).

Cantităţile medii lunare cele mai mici se înregistrează în februarie pentru sectorul depresionar şi de dealuri, în noiembrie pentru munţii mijlocii şi în septembrie pentru munţii înalţi.

Cantităţile maxime căzute în 24 de ore au totalizat 88,7 mm la Braşov (27 iunie 1931), 134 mm la Predeal (28 iunie 1929) şi 306 mm la Fundata (19 iunie 1924).

Stratul de zăpadă

Durata medie anuală creşte odată cu înălţimea: 55,2 zile la Bod, 70,8 zile la Braşov, 118 zile la Predeal şi peste 210 zile pe culmile montane înalte.

Vînturile

Frecvenţa medie anuală a calmului este deosebit de mare la Braşov (43%) şi Făgăraş (42,2%), neînsemnate însă la Predeal (10,1%) şi pe culmile montane cele mai înalte (5%). La Braşov ,frecvenţele cele mai mari se înregistreză pe direcţiile NV(15,2%), V(11,5%) şi NE (11,3%).

Caracteristicile condiţiilor de climă şi microclimat specifică Braşovului, ne arată o climă umedă şi rece.

Această umiditate ambientală, se reflectă şi în parametri microclimatici din sălile de expoziţie şi depozite.

Deci, vom întălni şi în acestea UR a aerului neconformă cu optimul de conservare (adică UR~ 60-65%) ci mult mai mare (70-90%).