Studiu privind obiectivele, măsurile, activitățile referitoare la reducerea poluării, protejarea mediului, ecologizare și efectele acestora în cadrul H&M Group

1. ARGUMENT

După industria petrolului, industria textilă este cea mai mare poluatoare pe plan mondial. Îmbrăcămintea, mobilierul, covoarele, încălțămintea, cearșafurile, fețele de pernă, prosoapele etc. sunt bunuri „nedurabile“, pentru producerea cărora se consumă uriașe cantități de energie și materii prime și se scot din circuitul agricol mari suprafețe de teren. Reciclarea produselor textile, deși poate fi o opțiune, nu rezolvă problema uriașelor cantități de deșeuri textile generate la nivel mondial.

2. POLUAREA ÎN INDUSTRIA FASHION

În prezent doar 12% din materialele folosite pentru îmbrăcăminte sunt reciclate pe plan mondial, foarte puțin comparativ cu nivelele înregistrate la PET, hârtie sau aluminiu. Cea mai mare parte a poliesterului reciclat utilizat acum de marile branduri de modă provine de fapt din PET-uri mai degrabă decât din haine vechi.

Dificultatea reciclării deșeurilor textile este dată în special de complexitatea materialelor din care sunt confecționate hainele noastre. Țesăturile cu care ne îmbrăcăm fiecare sunt de fapt combinații din amestecuri de fibre naturale, materiale plastice și metale.

2.1. Consumul de apă

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 - în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce - necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

2.2. Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

2.3. Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial - mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc. Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

2.4. Poluarea chimică

Produsele chimice sunt folosite în fiecare etapă a producției textile: pentru fabricarea fibrelor, albirea și vopsirea țesăturilor. Când ajung în magazine, hainele noastre conțin încă multe substanțe chimice, chiar și cele făcute din fibre „100% naturale“ și unele se absorb în corp prin piele.

Un studiu Greenpeace pentru campania Detox a identificat 11 substanțe chimice utilizate frecvent pentru fabricarea hainelor, care conțin toxine, agenți cancerigeni și perturbatori endocrini, substanțe care ar trebui interzise. Există studii care arată că anumite substanțe conținute în pijamalele pentru cei mici pot fi găsite în urina unui copil chiar și la 5 zile după ce a purtat acele pijamale pentru o noapte.

Numai bumbacul convențional folosește 25% din insecticidele utilizate la nivel mondial, iar reziduurile acestor otrăvuri ajung în fibrele hainelor noastre. Unele conțin metale grele, substanțe ignifuge, amoniac și formaldehidă. Căldura corporală și transpirația accelerează absorbită reziduurilor în piele. Un studiu recent a depistat substanțe chimice periculoase în 63% din articolele textile testate de la 20 de mărci diferite, inclusiv giganți ai modei.