Organizații Mafiote Italiene

Introducere

Crima organizată este o formă a criminalităţii care din momentul apariţiei a evoluat şi s-a diversificat, pătrunzînd în diverse sfere precum cea politică, economică, socială, lăsîndu-şi vizibil amprenta asupra dezvoltării unor state şi a nivelului de trai de pe aceste teritorii.

Chiar dacă este un fenomen a căror origini le regăsim cu multe secole în urmă, totuşi în ultimele decenii crima organizată în special, cea la nivel transnaţional a crescut ca amploare, factorii fiind diverşi (situaţia financiară, capitalul uman, globalizarea)

Formele crimei organizate au căpătat noi valenţe în contextul transformărilor geopolitice, economice şi sociale cu care se confruntă în prezent comunitatea internaţională, extinzîndu-şi aria de cuprindere şi sfera de activitate la cote alarmante. Ea constituie motiv de ingrijorare pentru majoritatea statelor lumii şi, în mod deosebit, pentru cele ale căror economii se află în proces de tranziţie, dată fiind vulnerabilitatea sistemelor legislative şi fragilitatea instituţiilor democratice din aceste ţări.

Organizaţiile criminale sunt flexibile, sofisticate, uşor adaptabile şi acţionează după strategia companiilor multinaţionale, extinzandu-şi permanent alianţele şi acordurile în scopul obţinerii unui acces mai larg la „know-how", la noile tehnologii ale asigurării unei mai bune protecţii faţă de autorităţile naţionale, al diminuării riscurilor şi deschiderii de noi canale pentru activităţile lor ilegale.

Un model unic de organizaţie criminală transnaţională nu există, acestea variind ca formă, norme de conduită, experienţă, specializare în activitatea infracţională, aria de operare, tacticile şi mecanismele de apărare, drept pentru care şi lupta de prevenire şi combatere a acestora presupune un grad sporit de complexitate, care reclamă în mod necesar o cooperare interstatală. Organizaţiile criminale moderne au imprumutat de la Mafie modalităţile principale de acţiune, se comportă asemănător unei puteri politice totalitare, asasinînd oameni politici, judecători, detectivi, agenţi de poliţie şi ziarişti, ori de cîte ori este necesar să-şi apere propriile interese.

Obiect de studiu pentru majoritatea specialiştilor, teoreticienilor şi practicienilor preocupaţi de acest domeniu a fost definirea conceptelor de “crimă organizată”, “organizaţie criminală” şi “Mafie”, respectiv, delimitarea lor a sferei de cuprindere a acestora în structura de ansamblu a fenomenului, la nivel naţional. Aceste preocupări sunt motivate de necesitatea imperioasă de a cunoaşte dimensiunile şi implicaţiile în societate, ale fiecărui segment infracţional în parte, în scopul stabilirii celor mai eficiente strategii de contracarare şi a unui cadru legislativ şi instituţional adecvat.

Ambiguitatea, care a existat cu privire la definirea şi delimitarea celor trei concepte menţionate mai sus, a condus la unele confuzii în definirea stadiului pe care 1-a atins terorismul internaţional, într-un stat sau altul la un moment dat, ceea ce explică faptul unele ţări nu recunosc că s-ar confrunta cu fenomenul crimei organizate, în timp ce altele, în mod eronat, susţin că luptă impotriva mafiei. Asemenea confuzii au repercusiuni atît la nivel naţional, cît şi internaţional, în sensul că nu s-au putut stabili cele mai eficiente strategii de prevenire şi combatere a fenomenelor de crimă organizată, pînă cînd există o viziune clară a fiecărui stat în parte asupra problemelor de natură infracţională cu care se confruntă.

Asemenea confuzii se datorează în primul rînd inexactităţii utilizării unor termeni din domeniu cu care operează diverşi specialişti din sfera dată, cînd şi alte persoane cum ar fi politicienii, jurnaliştii, şi chiar persoanele care nu au nici o tangenţă cu fenomenul dat.

În vorbirea curentă, când se foloseşte termenul de "mafie" se subînţelege orice "organizaţie criminală" lucru absolut greşit.Trebuie făcută o diferenţiere între termenul istoric al mafiei care nu are nici o legătură cu alte organizaţii criminale care caută să ocupe o poziţie economică şi politică în societate, ca de exemplu organizaţiile criminale transnaţionale ruse sau turce pe care unii le identifică ca fiind “mafia rusă” sau “mafia turcă”, ceea ce este inexact şi nu corespunde realităţii.

Astfel în societate există tendiţa de a califica fiecare activitate deviantă în formă organizată ca fiind de tip mafiot, fapt ce nu poate avea un impact pozitiv asupra luptei împotriva criminalităţii în general şi a crimei organizate în special. Unii avînd o viziune foarte confuză şi incorectă cu privire la unele din concepte enumerate anteriror cum ar fi “crima organizată” şi “Mafia”, percepîndu-le ca fiind una şi aceaşi, ceea cu ce nu putem fi de acord, dat fiind faptul că există o serie de factori ce delimitează clar cele două fenomene, factori pe care îi vom evidenţia în cele ce urmează.

În studiu dat ne propunem să definim şi să scoatem în evidenţă principalele trăsături şi caracteristici ce delimitează organizaţiile mafiote de alte organizaţii criminale, cît şi o descriere amplă a organizaţiilor mafiote italiene sub aspect etimologic, istoric, structură, domeniu de activitate, zone de influenţă, etc.