Cuprins
- Capitolul I Caracterizarea generală a relaţiilor de familie 4
- Secţiunea I Familia – fenomen social 4
- 1 Noţiunea sociologică şi ceea juridică a familiei 4
- 2 Caracterele şi funcţiile familiei 5
- 3 Definiţia şi obiectul dreptului familiei 6
- 4 Principiile generale ale dreptului familiei 7
- Secţiunea II Căsătoria 8
- 1 Noţiunea de căsătorie 8
- 2 Caracterele căsătoriei 9
- 3 Condiţii de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie 10
- 4 Relaţiile personale dintre soţi 11
- 5 Relaţiile patrimoniale dintre soţi 12
- Capitolul II Distincţie între încetarea, desfiinţarea şi desfacerea căsătoriei 14
- Secţiunea I Încetarea căsătoriei 14
- 1 Consideraţii introductive 14
- 2 Moartea unuia dintre soţi, mod firesc de încetare a căsătoriei 14
- 3 Declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi 15
- 4 Recăsătorirea soţului celui ce fusese declarat mort 15
- Secţiunea II Desfiinţarea căsătoriei 16
- 1 Generalităţi privind desfiinţarea căsătoriei 16
- 2 Nulităţi prevăzute expres de lege şi nulităţi virtuale 16
- 3 Nulităţi absolute şi nulităţi relative 17
- Secţiunea III Delimitări terminologice 20
- Capitolul III Divorţul – mijloc de desfacere a căsătoriei 21
- Secţiunea I Concepţii privind divorţul 21
- 1 Consideraţii generale 21
- 2 Concepţii care au la bază temeiul juridic al divorţului 22
- 3 Concepţia dreptului nostru privind divorţul 24
- Secţiunea II Divorţul prin acordul soţilor 25
- Secţiunea III Motivele de divorţ 29
- 1 Reglementarea motivelor de divorţ 29
- 2 Rolul reglementării motivelor de divorţ 31
- 3 Clasificarea motivelor de divorţ 32
- 4 Interesele copiilor minori 33
- 5 Rolul culpei în procesul de divorţ 34
- Capitolul IV Procedura divorţului 37
- Secţiunea I Participanţii în cadrul procesului de divorţ 37
- 1 Consideraţii introductive 37
- 2 Instanţa competentă 38
- 3 Acţiunea de divorţ aparţine numai soţilor 40
- 4 Soţul lipsit de capacitate de exerciţiu 40
- 5 Prezenţa personală a soţilor 41
- 6 Decesul unuia dintre soţi 43
- Secţiunea II Cereri în cadrul procesului de divorţ 43
- 1 Cererea de divorţ 43
- 2 Cererea reconvenţională 45
- 3 Cereri accesorii în cazul divorţului întemeiat pe acordul soţilor 47
- 4 Probele în materia divorţului 47
- 5 Măsuri provizorii în timpul procesului de divorţ 48
- Capitolul V Hotărârea de divorţ 50
- Secţiunea I Hotărâri în cadrul procesului de divorţ 50
- 1 Generalităţi privind hotărârea de divorţ şi comunicarea acesteia 50
- 2 Hotărârea nemotivată 52
- 3 Hotărârea nu se pronunţă din vina unuia sau a ambilor soţi 52
- 4 Menţiune despre hotărârea de divorţ pe actul de căsătorie.
- Natura şi efectele hotărâri
- 52
- 5 Împăcarea soţilor 53
- Secţiunea II Căile de atac 54
- Capitolul VI Efectele desfacerii căsătoriei 55
- Secţiunea I Efectele divorţului cu privire la raporturile personale
- şi patrimoniale dintre soţi
- 55
- 1 Numele, calitatea de soţ şi obligaţia de sprijin moral 55
- 2 Lipsa efectelor divorţului cu privire la capacitatea
- de exerciţiu şi cetăţenia soţilor
- 57
- 3 Efectele divorţului cu privire la bunurile commune 57
- Secţiunea II Efectele desfacerii căsătoriei faţă de copiii minori 63
- 1 Efectele divorţului asupra raporturilor personale
- dintre părinţi şi copiii minori
- 63
- 2 Efectele divorţului asupra raporturilor patrimoniale
- dintre părinţi şi copiii minori
- 67
Extras din proiect
Capitolul I
Caracterizarea generală a relaţilor de familie
Secţiunea I. Familia-fenomen social
1. Noţiunea sociologică şi cea juridică a familiei. Familia este – afirmă jurişti- o realitate biologică, prin uniunea ce se realizează între bărbat şi femeie, precum şi prin procreaţie; este o realitate socială, pentru că reprezintă cadrul comunităţii de viaţă şi de interese a celor ce o compun, uniţi prin esenţa morală a căsătoriei şi prin descendenţa într-un model unic al solidarităţii umane, este o relitate juridică , fiind recunoscută şi ocrotită juridiceşte1.
În sens sociologic familia desemnează grupul de persoane unite prin căsătorie, filiaţie sau rudenie, care se caracterizează prin comunitate de viaţă, interese şi întrajutorare. În acest înţeles se poate spune că familia este o realitate socială prin comunitatea de viată dintre soţi, dintre părinţi şi copii, precum şi dintre alte rude. În cadrul relaţiilor de familie apar aspecte morale, psihologice, fiziologice şi economice între cei care formează comunitatea de viaţă şi interese. Relaţiile de familie au caracter de complexitate pe care nu-l găsim la alte categorii de relaţii sociale. Luând naştere prin căsătorie, familia începe prin a fi formată din soţi..
Sociologii disting familia simplă sau nucleară, formată din părinti şi copiii lor necăsătoriti, şi familia extinsă sau largă,formată din alte persoane decât în primul caz.
În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există
1I. Albu, Dreptul familiei, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975, pg. 7; A. Ionaşcu, M. Mureşan, M. N. Costin, V. Ursa, Familia şi rolul ei în societatea socialistă, Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 1975, pg. 5; I. P. Filipescu, A. I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VI-a, Editura „ALLBECK”, 2001, pg. 1; Al. Bacaci, C. Hageanu, V. Dumitrache, Dreptul familiei, Editura „ALL”, Bucureşti, 1999, pg. 1.
drepturi şi obligaţii, care izvorăsc prin căsătorie, rudenie ( inclusiv înfiere), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. În acest sens familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege.
2. Caracterele şi funcţiile familiei. Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiiilor ( art. 48, pct. 1 din Constituţia României ). Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie ( art. 48, pct. 3 din Constituţia României ).Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor ( art 49, pct. 1 din Constituţia României ).Persoanele handicapate se bucură de protecţie specială ( art. 50, pct. 1 din Constituţia României ). Familia, ca celulă de bază a societăţii, este o instituţie care se bucură de protecţie constituţională.
În literatura juridică se consideră, în mod unanim, că funcţiile familiei sunt: a) funcţia de perpetuare a speciei umane b) funcţia economică şi c) funcţia educativă, spre deosebire de sociologie unde nu se exprimă acelaşi punct de vedere atunci când se încearcă determinarea şi clasificarea funcţilor familiei.
a) Reproducerea populatiei, perpetuarea speciei umane. Această funcţie asigură reproducerea populaţiei, pentru că fără perpetuarea speciei umane societatea este de neconceput. Sprijinirea şi stimularea creşterii natalităţii se realizează, în bună măsură, prin mijloace juridice.
b) Funcţia economică. Funcţia economică îşi găseşte expresia în ducerea în comun a gospodăriei casnice şi comunitatea de bunuri a soţilor, precum şi în ajutorul acordat membrilor ei aflaţi în nevoie din cauza incapacităţii de a munci.
c) Funcţia educativă. În toate timpurile familia a avut un rol important în educaţia copiilor. Funcţia educativă a familiei a suferit schimbări determinate de evoluţia societăţii.Părinţii sunt datori să crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia.
3. Definiţia şi obiectul dreptului familiei. Dreptul familiei reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimiliate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie, în scopul ocrotirii şi întăririi familiei2.
Obiectul de reglementare al normelor dreptului familiei îl formează raporturile de familie. Acestea sunt:
a) Raporturile de căsătorie. Familia are la bază căsătoria liber consimţită între soţi ( art. 48, pct. 1 din Constituţie şi art. 1 alin. 2 C. Fam. ). De aceea preocuparea statului nostru pentru consolidarea familiei îşi găseşte expresia, în orimul rând, în măsurile pentru întărirea căsătoriei.
b) Raporturile care rezultă din rudenie. Prin rudenie se înţelege legătura dintre mai multe persoane care coboară unele din altele sau care, fără a coborî unele din altele, au un ascendent comun.
c) Raporturile care rezultă din adopţie. Efectele adopţiei diferă după cum este vorba de adopţia cu efecte restrânse sau de aceea cu efectele unei filiaţii fireşti – în prezent se cunoaşte doar ultima în ţara noastră.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Desfacerea Casatoriei.doc