Construirea unui Parc Eolian în Incinta Universității Ovidius în Contextul Dezvoltării Durabile

Introducere

Utilizarea surselor naturale de energie pentru încălzirea locuinţelor şi energie electrică este din ce în ce mai răspândită în rândul populaţiei. Cu toate acestea, este necesară utilizarea intensivă a resurselor naturale de energie, în vederea compensării şi reducerii dependenţei de combustibilii fosili, care contribuie în mod direct la încălzirea globală şi poluarea mediului înconjurător.

Dacă se va recurge în continuare la producerea de energie electrică din combustibili fosili, va creşte producţia de substanţe poluante cu impact asupra creşterii efectului de seră. Astfel se reduce emisia de noxe în atmosferă prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de termocentrale. Prin aceasta România va putea să-şi atingă angajamentele asumate prin Protocolul de la Kyoto. Pe lângă creşterea efectului de seră un alt aspect negativ al acestui mod de a produce energie electrică este reprezentat de folosirea de combustibil fosil, care este o resursă epuizabilă.

Obiectivele acestui proiect zonal se referă la dezvoltarea economică a oraşului în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin atragerea unor investiţii importante care să fie realizate în contextul dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului înconjurător, de asemenea la o dezvoltare a zonei din punct de vedere industrial prin instalarea unor echipamente de conversie a energiei eoliene în energie electrică (producerea de energie verde).

Obiectivul principal al planului este obţinerea energiei electrice din potenţial eolian. Împreună cu acest obiectiv rezultă şi alte obiective de importanţă majoră. Astfel, proiectul pune în valoare una din principalele resurse de energie curată, energia potenţială a vântului într-o zonă, cum este Podişul Dobrogei cu deschidere directă, cu potenţial eolian ridicat.

Un alt obiectiv constă în promovarea producerii energiei din surse regenerabile, astfel încât ponderea energiei electrice produse în ţara noastră din aceste surse, în totalul consumului brut de energie electrică să fie de 35% în anul 2015 si 38% în anul 2020 conform normelor europene.

Capitolul I

Caracterizarea zonei de implementare

Judeţul Constanţa (Fig.1.) este situat în extremitatea sud-estică a României fiind limitat de marea Neagră la est, iar la nord de judeţul Tulcea. Spre vest Dunărea desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila, iar la sud se află o parte din frontiera de stat a ţării noastre cu Bulgaria.

Ocupând o suprafaţă de 7.071 km pătraţi judeţul Constanţa reprezintă 3% din teritoriul României, ocupând locul 8 între judeţele României. Structura administrativ teritorială a României cuprinde 3 municipii, 8 oraşe, 52 de comune şi 186 de sate.

Regimul climatic temperat-continental caracteristic judeţului Constanţa este influenţat de poziţia geografică, situându-se între Dunăre şi Marea Neagră, precum şi de particularităţile fizico-geografice ale teritoriului. în zona litorală, climatul temperat-continental prezintă o influenţă marină. Fig.1. Harta Judeţului Constanţa

Climatul maritim este caracterizat prin veri a căror caldură este atenuată de briza mării şi ierni blânde, marcate de vânturi puternice şi umede ce bat dinspre mare.

Valorile temperaturilor medii anuale variază între 10`C în nordul şi centrul judeţului şi peste 11`C în sud.Variaţiile multianuale nu depăşesc 4`C.

Precipitaţiile anuale variază între 400mm la 500mm, zona cea mai saracă în precipitaţii fiind litoralul unde valoarea cantităţii de precipitaţii se situează sub 400mm.