Determinarea Riscului Privind Schimbările Climatice în România

Capitolul I: Schimbările climatice

Schimbările climatice generează unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în prezent, datorită efectelor dezastruoase induse de către acestea: creşterea temperaturii aerului şi apei oceanelor, risc crescut de inundaţii şi secetă, lipsa apei potabile, risc crescut de incendii, modificări ale ecosistemelor, degradarea resurselor naturale, risc crescut de îmbolnăviri, etc.

Principalii factori care au determinat încălzirea climei sunt atât naturali (activitatea vulcanică, radiaţia solară) cât şi antropici (schimbări în compoziţia atmosferei datorită activităţii umane).

Potrivit celui de-al Patrulea Raport Global de Evaluare al IPCC elaborat in anul 2007, activitatile umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosintei terenurilor, etc.) contribuie semnificativ la cresterea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinand schimbarea compozitiei acesteia si incalzirea climei.

1.1. Efectele schimbărilor climatice

1.1.1. Efecte asupra atmosferei

Efectele schimbărilor climatice asupra atmosferei se manifestă prin creșterea ratei de evaporare a apei de la suprafaţa mărilor șioceanelor, a precipitaţiilor dar și a numărului furtunilor.Creșterea accelerată a temperaturii atmosferice va produce încălzirea mărilor și oceanelor, precum și intensificarea fenomenului de evaporare a apei, având ca rezultat supraîncărcarea atmosferei cu vapori de apă.

1.1.2. Efecte asupra hidrosferei

Topirea calotelor polare

Observaţiile realizate cu ajutorul sateliţilor au aratat faptul că suprafaţa calotelor polare este în scădere accelerată, reducându-se cu aproximativ 20% în decursul unui singur an. Încălzirea climei în regiunea arctică este de aproximativ 2,5 0C, faţă de 0,7 0C în medie, la nivel planetar, iar grosimea calotelor a scăzut cu 40% între anii 1993-1997.

Topirea gheţarilor este cel mai vizibil efect al încălzirii globale.Datorită topirii gheţarilor din zonele reci ale planetei, nivelul mărilor șioceanelor crește. Gheţarii de la Polul Nord și Polul Sud se micșorează în dimensiuni odată cu creșterea temperaturii și a micșorării cantităţii de zăpadă căzute în aceste zone. Aceștia se desprind și formează aisberguri.De asemenea, și gheţarii din munţii înalţi ai celorlalte continente se topesc,ca urmare a încălzirii climei.

Creșterea nivelului mării

Încălzirea globală determină creșterea nivelului mărilor și oceanelor, din cauza creșterii volumului de apă provenit din topirea gheţarilor și a calotelor polare. Conform rapoartelor Comitetului Interguvernamental privind Schimbarea Climei(IPCC), în secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0,1-0,2 m, însă efectul de creștereva mai dura mult timp. În ritmul actual,se prevede o creștere a nivelul mării de 2 m la sfârșitul secolului al XXIII-lea.

Apa: Schimbările climatice vor reduce si mai mult accesul la sursele de apă potabilă. Apa provenită din topirea gheţarilor asigură în prezent necesarul de apă pentru peste un miliard de persoane; odată cu dispariţia acesteia, populaţiile aflate în criză vor migra, în mod probabil, spre alte regiuni ale lumii, provocând revolte si situaţii de insecuritate la nivel local sau chiar mondial. Zonele afectate de secetă riscă să se extindă.

1.1.3. Efecte asupra litosferei

Fenomenul de încălzire globală influenţează creșterea temperaturii soluluiși uscarea lui, creând un mediu favorabil incendiilor de pădure. In anul 2008, în Statele Unite ale Americii, erau18.000 de focare de incendiu, care au devastat în jurul a 241.600 hectare de vegetaţie. Incendiile produc modificări în ciclul normal al carbonului din atmosferă, intensfică fenomenul de eroziune a solurilor și distrugerea vegetaţiei.

Încălzirea globală determină dezgheţarea permafrostului (strat de sol de suprafaţă, îngheţat tot timpul anului, din regiunile polare). Prin topirea gheţii și a permafrostului se eliberează cantităţi importante de metan, care contribuie și mai mult la accentuarea efectului de seră ce produce încălzirea climatică. Se estimează că în următoarele decenii ar putea fi eliberate, astfel, până la 70 miliarde tone metan, cu efecte catastrofale pentru întreaga planetă.

1.1.4. Efecte asupra biosferei

La nivel global, activitatea umană a cauzat și va cauza, pierderi accelerate ale biodiversităţii, prin modificări ale utilizării terenurilor, poluarea solului, apei și a atmosferei. Cercetătorii consideră că în prezent, ca urmare a impactului antropic, rata de dispariţie a speciilor(pierderea biodiversităţii) este mult mai mare decât rata naturală de dispariţie a acestora.

Schimbările climatice, exercită o presiune suplimentară asupra ecosistemelor și speciilor, care sunt deja vulnerabile datorită efectelor cumulate ale activităţii umane, de-a lungul secolelor.

1.1.5. Efecte asupra agriculturii

Agricultura reprezintă segmentul economiei cel mai puternic influenţat de schimbările climatice. Modificările climatice, apariţia fenomenelor meteorologice extreme, afectează producţia vegetală și animală care constituie sursa de hrană a populaţiei Terrei. Agricultura este considerată totodată ca fiind și unul dintre domeniile cu o contribuţie puternică la încălzirea globală. Se estimează că activităţile agricole sunt responsabile pentru aproximativ 18% din cantitatea totală de gaze cu efect de seră (CO2, metan, protoxide de azot) rezultate din activităţile antropice. Până destul de recent, se credea că încălzirea globală va avea efecte benefice asupra plantelor și a productivităţii agricole, prin creșterea concentraţieide dioxid de carbon, asimilat prin procesul de fotosinteză. Într-adevăr, creștereatemperaturilor, în unele cazuri, a avut un efect favorabil asupra agriculturii,permiţând cultivarea unor specii de plante alimentare în locuri unde acest lucru nu era posibil în trecut (de exemplu cultivarea orzului în Islanda).Schimbările climatice vor afecta agricultura în ceea ce privește modificarea productivităţii agricole (modficări ale cantităţii și calităţii recoltelor),modificarea practicilor agricole (irigarea terenurilor, fertilizarea, folosireaierbicidelor și insecticidelor), reducerea diversităţii speciilor și soiurilorcultivate, eroziunea solului etc. Toate acestea implică și modificări profunde lanivelul spaţiului rural (sătesc), de unde și necesitatea elaborării unor strategii deadaptare la noile condiţii socio-economice.