Ecosistemul Mării Negre

Cap.1 Biotopul şi biocenoza, componente ale ecosistemului

1.1 Ecosistemul

Ecosistemul reprezintă unitatea elementară structurală şi funcţională a ecosferei. Ecosistemul este parte componentă a ecosferei.

Ecosistemul este un sistem ecologic, alcătuit din biocenoză (componenta biotică), biotop (componenta abiotică) şi interacţiunile dintre acestea. Acest sistem funcţionează ca un întreg, fiindu-i necesare toate componentele, pentru a-şi îndeplini funcţiile. Ecosistemul se găseşte într-o continuă evoluţie, realizându-se un echilibru dinamic între componentele sale.

Componentele ecosistemelor

1.2 Biocenoza

Biocenoza, componenta biotică a ecosistemului, reprezintă totalitatea indivizilor din specii de plante, animale sau microorganisme care trăiesc pe/ în biotop. Între indivizii unei biocenoze se stabilesc multiple relaţii: relaţii de hrănire (trofice), relaţii de apărare, relaţii de răspândire şi relaţii legate de reproducere. Acestea sunt relaţii interpopulaţionale sau interspecifice.

a) Componentele trofice ale biocenozei sunt grupate în 3 niveluri de bază:

- Producătorii primari reprezentaţi de indivizii speciilor de plante din ecosistem şi o serie de microorganisme autotrofe (bacterii). Producătorii primari sunt cei care sintetizează substanţe organice, din săruri minerale, apă, bioxid de carbon în prezenţa luminii solare, în procesul de fotosinteză. În acest proces, plantele transformă energia electromagnetică a soarelui în energie chimică, înmagazinată în substanţe organice sintetizate.

- Consumatorii sunt categoriile trofice care se hrănesc cu substanţele organice preparate de producătorii primari sau alte categorii trofice. Aceştia pot ocupa diferite poziţii în structura trofică a biocenozei:

- Consumatorii primari (fitofagii şi ierbivorele) în care sunt cuprinse mamiferele ierbivore, insectele şi păianjenii care se hrănesc cu plante, ciupercile parazite care produc boli parazitare plantelor

- Consumatorii secundari (zoofagi sau carnivore de ordinul I) care se hrănesc cu plante: specii din regnul animal (unele mamifere carnivore, insecte entomofage, reptile, unele păsări, unele specii de peşti) sau specii din regnul vegetal (ciuperci care parazitează specii de animale).

- Consumatorii terţiari (zoofagi sau carnivore de ordinul al II-lea) se hrănesc cu consumatorii secundari. Fac parte din această categorie: vulturii, râsul, ştiuca etc.

- Consumatorii cuaternari sunt paraziţi sau prădători ai consumatorilor terţiari. Ei se pot hrăni şi cu consumatori primari sau secundari.

- Descompunătorii sunt categorii de organisme, bacterii sau ciuperci, care descompun materia moartă, rezultată după moartea plantelor sau a animalelor. Ei închid circuitul materiei, realizând descompunerea materiei organice în substanţe minerale, din care o parte rămân în sol, reintrând în circuitul de hrănire al plantelor.

În afară de aceste categorii de bază mai sunt unele categorii trofice care au funcţii speciale, în unele ecosisteme:

- Specii necrofage- se hrănesc cu cadavrele animalelor: specii de gândaci, moluşte

- Specii coprofage - se hrănesc cu excrementele altor consumatori: larvele unor muşte, adulţii unor gândaci etc

- Specii omnivore – sunt consumatori care se hrănesc şi cu hrană de origine vegetală şi cu hrană de origine animală

- Specii detritofage - se hrănesc cu detritus (material rezultat din dezmembrarea organismelor vegetale).

Într-un ecosistem, materia şi energia circulă pe traseul producători primari – consumatori - descompunători, realizând un circuit închis: producătorii primari sintetizează materie organică din substanţe minerale, consumatorii de diferite ordine transformă substanţele organice ale producătorilor primari în substanţe organice proprii, iar descompunătorii descompun materia organică provenită din producătorii primari şi din consumatori, după moartea acestora, în substanţe minerale.