Monitorizarea Apelor Subterane

1. Monitorizarea apelor subterane

1.1. Definirea monitorizării calităţii apelor subterane

Monitorizarea calităţii apelor subterane este o activitate integrată de obţinere şi evaluare a informaţiilor privind caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apelor subterane.

Monitorizarea proceselor de migraţie a poluanţilor în sol şi în apele subterane include:

- monitorizarea stării actuale a resurselor de apă subterană în vederea asigurării unui obiectiv dat, în special asigurarea folosinţelor de apă potabilă);

- monitorizarea solului şi al apei din sol pentru a stabili cea mai bună reprezentare a interacţiunii dintre acestea, în perioada de predicţie;

- monitorizarea surselor potenţiale de contaminare a solului sau a apelor subterane;

- monitorizarea evoluţiei cantitative a resurselor de apă subterană şi al apei din sol.

Proiectarea sistemului de măsurători presupune alegerea unei localizări potrivite pentru punctele de observaţie, stabilirea unui program special de măsurare sau de prelevare a probelor şi stabilirea mărimilor care urmează a fi măsurate. Aceste mărimi sunt stabilite pe baza unui model conceptual, ales pentru a reprezenta evoluţia fenomenului de poluare, în zona analizată.

Pentru a concepe şi a utiliza un model de predicţie a calităţii apelor subterane, trebuie să cunoaştem în prealabil valorile concentraţiilor poluanţilor la intrarea în sistem (pe frontierele domeniului) şi valorile iniţiale în tot sistemul. De asemenea, trebuie să se aleagă un model matematic care să descrie evoluţia poluării sistemului, iar concentraţia poluantului din sistem trebuie măsurată corespunzător metodei alese, de determinare a parametrilor modelului. Validarea modelului de prognoză se va face pe baza unor măsurări de concentraţie, efectuate în timp, în diferite puncte din sistem.

O bază de date privind calitatea apelor subterane, rezultată în urma monitorizării, trebuie structurată astfel încât să furnizeze informaţii calitative şi cantitative necesare realizării unor modele matematice care să descrie comportarea în timp şi spaţiu a poluanţilor din acvifer (existenţi sau potenţiali). Datele rezultate din monitorizare trebuie sa conţină componente care au rolul să definească şi să descrie calitativ şi cantitativ acviferul sau bazinul hidrogeologic în care are loc poluarea şi sursele de poluare existente sau potenţiale din zona analizată.

Unităţile industriale care poluează acviferul din zona în care îşi desfăşoară activitatea, construiesc de obicei o reţea de foraje de observaţie atât pe platforma combinatului cât şi în zona limitrofă.

Sursele de poluare pot avea un efect mai mare sau mai mic asupra apelor subterane.

Prin staţie de monitorizare se înţelege unul sau mai multe foraje în care se măsoară cu o frecvenţă cunoscută calitatea apei (indicatori de calitate, concentraţii ale diferitelor componente şi temperatura) şi nivelul suprafeţei libere în acviferul freatic (sau nivelul piezometric în acviferul sub presiune).

Staţiile de monitorizare pot fi staţiile hidrogeologice din reţeaua hidrogeologică de bază, sau foraje amenajate special pentru urmărirea comportării unui acvifer în jurul unei surse importante de poluare. La analiza apelor subterane dintr-o zonă urbană, trebuie menţionat faptul că studiul hidrogeologic şi de poluare trebuie făcut având în vedere limitele de alimentare ale întregului bazin hidrogeologic.

Atât mişcarea apei cât şi fenomenul de poluare vor fi influenţate de condiţiile de la limitele bazinului hidrogeologic, dar şi de condiţiile locale. Astfel, o poluare locală poate influenţa după un interval de timp calitatea apelor subterane sau a celor de suprafaţă, la mare distanţă de sursa de poluare.

1.2. Motivarea necesităţii monitorizării apelor subterane

Abordarea unei probleme de poluare a apelor subterane presupune o activitate de culegere şi tratare a informaţiilor, construirea şi folosirea modelelor de prognoză, precum şi verificarea modului în care se realizează această prognoză.

Activitatea de culegere şi tratare a informaţiilor presupune identificarea sistemului, înregistrarea informaţiilor numerice, structurarea informaţiilor nenumerice (calitative), precum şi optimizarea informaţiilor şi a controlului.

1.3. Obiectivele studiilor de poluare a apelor subterane

Abordarea unei probleme de poluare pentru apele subterane trebuie să urmărească obiectivele următoare:

- estimarea rapidă a probabilităţii de curgere accidentală a poluantului spre un puţ de pompare;

- definirea influenţei unor poluanţi prezenţi sau inevitabili în puţuri, în special ca o funcţie de regimurile de pompare;

- definirea zonelor sensibile la poluare în scopul optimizării amplasării de noi puţuri;

- obţinerea unui model la scară mare ca un suport cantitativ de prognoză şi conducere;

- informarea, prin simple vizualizări, privind evoluţia poluării.