Plan de monitorizare a calității apelor

1. Date generale

Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ cuprinde în teritoriu de competenţă cea mai mare parte a judeţului Neamţ , excepţie făcând zona estică aferentă bazinului hidrografic al râului Bârlad. Pe acest teritoriu reţeaua hidrografică codificată măsoară 2055 km. De asemenea pe acest teritoriu se află şi un nr. de 35 acumulări, având scop energetic, piscicol şi de atenuare a viiturilor. Volumul total al acestor acumulări este de 1264,1 mil. mc , din care 101,3 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.

Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursă pentru alimentările cu apă ale populaţiei din zonă ( atât ca surse centralizate pentru localităţile urbane cât şi ca surse locale-fântâni , captări de izvoare- pentru zona rurală ).

2. Descriere reţea hidrografică

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul de competenţă a Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ, aferentă judeţului Neamţ măsoară o lungime de cca. 2055 km şi o densitate medie de cca. 0,34 km/kmp, faţă de media pe ţară de 0,27 km/kmp. Pentru supravegherea şi conoaşterea calităţii apelor curgătoare s-au stabilit programe de monitorizare care vizează acţiuni de control în 8 secţiuni de ordinul I şi 10 secţiuni de ordinul II.

Aceste 18 secţiuni sunt monitorizate în flux lent, iar trei dintre acestea sunt monitorizate şi în flux rapid. Aceste secţiuni fac parte din Sistemul Naţional de Supraveghere a calităţii apelor, gestionat de Compania Naţională "Apele Române" S.A.

3. Modul de prelevare a probelor

In cursul anului 2007, secţiunile de ordin I din fluxul lent s-au analizat cu o frecvenţă de 3 analize/zi într-o lună, iar cele de ordin II cu o frecvenţă de 1 analiză/trimestru.

Secţiunile din fluxul rapid sunt analizate şi transmise zilnic în sistem.

Datele primare furnizate de campaniile de control sunt prelucrate statistic în vederea centralizării calităţii apelor.

4. Monitorizarea propriu-zisă

Ape curgătoare

I. Râul Bistriţa

a) Date generale

Îşi are izvoarele în munţii Rodnei, pe teritoriul jud. Suceava. Străbate jud. Neamţ pe o lungime de 118 Km, bazinul său hidrografic măsurând 3678,0 kmp.

b) Stabilirea punctelor de prelevare

Pe râul Bistriţa s-au stabilit 6 secţiuni de control, din care 4 secţiuni de ordinul I şi două secţiuni de ordinul II, acestea fiind: Frumosu ( I ), Straja ( I ), P. Neamţ ( II ), Roznov ( II ), Frunzeni ( I ) şi Zăneşti ( I ).

c) Indicatori de referinţă

Pentru caracterizarea fizico–chimică a râului şi încadrarea lui în categorii de calitate conform STAS 4706/88, sunt analizaţi, prelucraţi statistic şi interpretaţi următorii indicatori:

1. Indicatorii regimului de oxigen ( RO ) – oxigen dizolvat ( OD ), CBO5, CCOMn.

2. Indicatorii gradului de mineralizare ( GM ) – reziduu fix, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, duritate totală.

3. Indicatori toxici şi specifici ( TS ) – amoniu, azotiţi, azotaţi, fier total, fosfor total, Mn2+, Zn2+.

Ia) Secţiunea Frumosu – caracterizează tronsonul de râu situat amonte, până în secţiunea Bovinari ( jud. Suceava ), în lungime totală de 23 km, din care 18 sunt pe teritoriul jud. Neamţ.

Indicatorii R.O. sunt caracterizaţi de valori ce se înscriu în limitele categoriei I de calitate. Oxigenul dizolvat ( O.D. ) indică o bună oxigenare a apei cu valori ce depăşesc 10,8 mgO/l în perioada rece a anului ( din noiembrie până în aprilie ) şi valori între 8,6 – 10,1 mgO/l în perioada mai – octombrie. Prin urmare, pe toată perioada anului valorile O.D. sunt peste limita minimă admisă ( 6 mgO/l).