Politici și Strategii

1. Introducere

Energia este indispensabilă vieţii cotidiene a Europei. De aceea, este esenţial ca Uniunea Europeană (UE) să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm azi, şi anume schimbările climatice, dependenţa crescândă de importuri, presiunea exercitată asupra resurselor energetice şi accesul tuturor utilizatorilor la o energie sigură şi accesibilă ca preţ. Uniunea Europeana aplică o politică energetică ambiţioasă, care acoperă întreaga gamă de surse energetice, de la combustibili fosili (petrol, gaz, cărbune) la energia nucleară şi surse regenerabile (energia solară, eoliană, biomasă, energia geotermală, hidroelectrică şi mareomotrică), cu scopul de a iniţia o nouă revoluţie industrială care să aducă o economie bazată pe un consum redus de energie, în paralel cu asigurarea unei energii mai sigure, mai competitive şi mai durabile.

Dezvoltarea energiei regenerabile a devenit un obiectiv pe care Uniunea Europeana si l-a asumat din doua motive: pe de o parte pentru a scadea dependenta Uniunii de importurile de energie (peste 50% in prezent), pe de alta parte tinand de o idee aproape iluminista – prezervarea unei planete sanatoase, deja atinsa de flagelul incalzirii globale.

Energia verde are marele merit de a nu emite noxe, dand o sansa ca si urmasii nostri sa poata locui intr-un mediu sanatos.

Fiind o tara muntoasa si cu cursuri numeroase de apa, Romania a dezvoltat un remarcabil sistem de hidrocentrale inca de la mijocul secolului trecut, fiind intr-un fel un precursor al incercarilor actuale ale Uniunii in domeniul energiei verzi.

In plus, Parlamentul Romaniei a emis in 2008 legea de promovare a energiei verzi din surse neconventionale (vant, soare, biomasa, microhidrocentrale) impreuna cu un set de stimulente pentru producatorii respectivi.

Succesul initiativei legislative nu a intarziat sa apara: in eolian s-au investit deja 3,5 miliarde de euro, fiind deja cel mai mare proiect investitional de dupa Revolutie. Urmarea este formidabila: din vant, adica practic din nimic, se vor obtine in acest an 9% din intreaga productie de electricitate a tarii.

Cele mai multe capacitati eoliene (90%) se afla in Dobrogea, care este zona cea mai favorabila eolianului din Uniunea Europeana (alaturi de o parte a Scotiei): are vant puternic, relieful este aproape plat si mai ales are o densitate extrem de scazuta a populatiei ceea ce permite montarea unui mare numar de turbine eoliene.

De altfel, media unui parc eolian in Romania este de 50 de MW in timp ce in Vest ele au o marime medie de 10-15 MW, tocmai datorita apropierii mari de acolo dintre asezarile umane,ceea ce nu permite pozitionarea unui numar mai mare de turbine eoliene.

Adevarata revolutie in domeniul regenerabilelor va fi poate momentul in care dezvoltarea energiei solare va fi accesibila si pentru utilizatorul casnic. In momentul de fata sistemul de promovare valabil pentru marii producatori nu este pus la punct si pentru producatorii casnici, asa incat el nu este viabil pentru cei mai multi dintre noi.

2. Politica energetică europeană

Tratatul de la Lisabona conferă energiei un rol central în cadrul activităţilor europene. Acesta îi conferă, în fapt, un nou temei juridic, neinclus în tratatele precedente (articolul 194 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene – TFUE).

Obiectivele politicii energetice sunt susţinute de instrumente de piaţă (în principal, taxe, subvenţii şi sistemul de comercializare a cotelor de emisii de CO2), dezvoltarea tehnologiilor energetice (în special, tehnologii pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă sau cu emisii reduse de carbon), precum şi de instrumente financiare comunitare. De asemenea, în decembrie 2008, UE a adoptat o serie de măsuri având drept scop reducerea contribuţiei UE la încălzirea globală şi garantarea aprovizionării cu energie.

O politică energetică pentru Europa

O politică energetică europeană conduce în mod decisiv Uniunea Europeană (UE) către o economie caracterizată de un consum redus de energie mai sigură, mai competitivă şi mai durabilă. Obiectivele energetice care se doresc a fi atinse cu prioritate se referă la garantarea unei funcţionări competitive a pieţei interne de energie, a securităţii aprovizionării strategice, a unei reduceri concrete a emisiilor de gaze cu efect de seră provocate de producerea sau consumul de energie, precum şi a afirmării Uniunii Europene ca voce unitară pe scena internaţională.

Act

Comunicarea Comisiei către Consiliul European şi Parlamentul European din 10 ianuarie 2007 – O politică energetică pentru Europa [COM(2007) 1final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Sinteza

Prezenta comunicare, analiză strategică a situaţiei energetice europene, introduce pachetul intregrat de măsuri care defineşte politica energetică europeană (pachetul „energie”)

De ce este necesara o politica energetica europeana

Uniunea Europeană (UE) trebuie să accepte provocările energetice reale, atât în ceea ce priveşte durabilitatea şi emisiile de gaze cu efect de seră, cât şi securitatea aprovizionării şi dependenţa faţă de importuri, sau altfel spus, competitivitatea şi funcţionarea eficientă a pieţei interne de energie.

Definirea unei politici energetice europene se impune ca reacţia cea mai eficientă la aceste provocări, privite ca numitori comuni ai ansamblului statelor membre.

UE înţelege să poarte o nouă revoluţie industrială şi să creeze o economie cu o eficienţă energetică ridicată şi cu emisii reduse de CO2. În acest scop, ea şi-a stabilit câteva obiective energetice majore.

Realizarea pietei interne de energie

O piaţă internă de energie a fost elaborată la nivel comunitar, cu scopul de a garanta utilizatorilor o libertate de alegere reală, la preţuri echitabile şi competitive. Cu toate acestea, aşa cum se subliniază în comunicarea privind perspectivele pieţei interne de energie şi în sondajul privind starea concurenţei în sectoarele gazelor şi electricităţii, există încă obstacole în calea economiei, iar utilizatorii europeni nu beneficiază pe deplin de avantajele liberalizării pieţelor de gaz şi electricitate. Asigurarea existenţei unei pieţei interne de energie eficiente rămâne deci imperativă.