Poluarea litoralului și a Marii Negre

Litoralul Marii Negre reprezinta o zona turistica de mare importanta pentru Romania care ofera o gama larga de atractii: statiuni cu plaje intinse, acvarii, spatii de distractie, parcuri de agrement, dar si statiuni cu potential balneo-climateric si care atrege anual un numar insemnat de turisti romani si straini.

Forma principala de turism practicata aici este cea balnear-maritima, pentru cura heliomarina (bai de mare, insotite de tratamente cu namol terapautic) si cea climaterica. Pe litoralul Marii Negre aceasta functie este detinuta de urmatoarele statiuni: Mamaia, Neptun, Saturn, Varna, Ialta, Soci etc.

Litoralul Marii Negre nu este o resursa de turism 100% naturala. De-a lungul timpului s-au realizat aici indiguiri, s-au construit edificii Antice, parcuri, s-au creat lacuri artificiale, s-au ridicat cladiri cu importanta turistica.

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Daca toata apa de pe Pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

Cauzele poluarii apei:

- Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

- Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;

- Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

- Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

- Deseurile si reziduurile menajere;

- Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita;

- Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

.

Protectia mediului in Marea Neagra

Contextul international

Protectia mediului Oceanului Planetar a devenit, in ultimii 20 de ani, una dintre problemele globale fundamentale ale Lumii.

Daca in anii ’70 abia se amintea despre necesitatea protectiei marilor si oceanelor, dupa 1985, o data cu intelegerea vulnerabilitatii marelui system care este Oceanul Planetar, necesitatea protectiei sale revine spectaculos in prim-planul preocuparilor pentru soarta Omenirii in viitor.

Numeroase preocupari international pentru protectia mediului marin din ani ’80 culmineaza cu discutiile din cadrul Conferintei Internationale pentru Mediu de la Rio de Jeneiro pe baza carora s-a elaborat Agenda 21, documentul fundamental al acestei conferinte care cuprinde toate problemele esentiale pentru protectia mediului pe Terra la toate nivelurile.

Capitolul 17 din Agenda 21 are ca obiect: “Protectia oceanelor, a tuturor categoriilor de mari, inclusive cele semi-inchise si inchise, regiunile costiere, precum si protectia, utilizarea rationala si dezvoltarea resurselor lor vii.” Reproducem mai jos introducerea la acest capitol.

“Mediul marin - care include oceanele, toate marile si regiunile costiere adiacente - formeaza un tot integrat si este o component esentiala a sistemului global care sustine viata, prezentand numeroase oportunitati pentru dezvoltarea durabila. Legea Internationala a MArii, elaborate de Organizatia Natiunilor Unite, precizeaza drepturi si obligatii ale statelor membre si ofera o baza legala internationala pe baza careia se poate trece la protectia si dezvoltarea durabila a mediului marin si costier ca si a resurselor sale. Aceasta implica abordari noi in managementul si dezvoltarea regiunilor marine si costiere la nivel national, subregional, regional si global, abordari care sunt cuprinse in urmatoarele programe de baza:

a) - Managementul integrat si dezvoltarea durabila a regiunilor costiere impreuna cu zonele economice exclusive;

b) - Protectia mediului marin;

c) - Utilizarea durabila si conservarea resurselor marine vii din largul marilor;

d) - Utilizarea durabila si conservarea resurselor marine vii aflate sub jurisdictie nationala;

e) - Abordarea critica a nesigurantei case se manifesta in managementul mediului marin si schimbarii climei;

f) - Dezvoltarea cooperarii si coordonarii international, inclusiv la nivel regional;

g) - Dezvoltarea durabila a insulelor mici.