Protecția Consumatorilor la Nivel Național

Alături de alte drepturi ale omului, si drepturile consumatorului sunt protejate de stat, în principal printr-un complex de acte normative ce reglementează acest important segment al protectiei sociale, respectiv protectia consumatorilor. O asemenea protectie, are în vedere planuri multiple, incepând cu consumatorul de bunuri de consum current , continuând cu cel de medicamente, de servicii diverse si terminând cu consumatorul de cultură, de timp liber etc. Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetătenii în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse si servicii, informării lor complete asupra caracteristicilor esentiale ale acestora, apărării si asigurării drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practice abuzive, participării acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori. Aceasta deoarece, într-o societate liberă si democratică, fiecare individ are dreptul de a avea asigurate conditiile necesare pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor pe care si le doreste si pe care le poate plăti, de a avea posibilitatea să-si materializeze intentiile privind satisfacerea nevoilor sale, potrivit unor priorităti pe care si le stabileste singur.

Astăzi consumatorul, inclusiv cel român, stie că în raport cu agentii economici, producători sau vânzători, legea îi conferă o serie de drepturi si îl apără împotriva oricărui abuz ce ar putea să-i pună în pericol viata si sănătatea sau să-i lezeze interesele sale patrimoniale sau nepatrimoniale.

1. Cadrul institutional al protectiei consumatorilor în România

O altă latură importantă în procesul de protectie a consumatorilor o constituie asigurarea cadrului institutional si organizational prin înfiintarea unor institutii si organisme însărcinate, fie cu supravegherea modului de respectare a legilor si reglementărilor în domeniu, fie cu acordarea asistentei de specialitate unor organisme ale consumatorilor sau chiar, in mod direct, consumatorilor.

Structurile din care se compune sistemul de protectie a consumatorilor actualmente în România, la fel ca în majoritatea tărilor dezvoltate, provin din două zone ale societătii si anume:

- Administratia contribuie la formarea cadrului institutional, central, sau local, prin organisme cu rol precizat în protectia consumatorilor;

- Societatea civilă trebuie să echilibreze sistemul prin formarea cadrului organizational propriu, realizând forme asociative, structurate în asociatii, federatii si confederatii neguvernamentale, cu scop de protejare a intereselor membrilor si a consumatorilor, in general.

Bivalenta sistemului îi conferă acestuia stabilitate in functionare.

2. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor

Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor are rolul de a coordona si realiza strategia si politica Guvernului în domeniul protectiei consumatorilor, actionând pentru prevenirea si combaterea practicilor care dăuneaza vietii, sănătătii, securitătii sau intereselor economice ale consumatorilor si evaluează efectele pe piată ale sistemelor de supraveghere a produselor si serviciilor destinate acestora.

Având în vedere complexitatea problemelor, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor colaborează, în activitatea sa, cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, cărora le revin atributii în domeniul protectiei consumatorilor, pe baza unor proceduri aprobate de Guvern.

România se află în plin proces de integrare în Uniunea Europeană, iar o latură deosebit de importantă o constituie protecţia consumatorilor la nivelul exigenţelor impuse de uniune. Această sarcină îi revine, în principal, ANPC care are în competenţă coordonarea strategiei şi politicii Guvernului în scopul de a preveni sau elimina practicile comerciale care pot pune în pericol viaţa, sănătatea şi interesele economice ale consumatorilor. De asemenea, ANPC asigură armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în acest domeniu; desfăşoară activităţi de informare şi educare a cetăţenilor asupra drepturilor pe care le au în calitate de consumatori; monitorizează eficacitatea sistemelor de supraveghere a pieţei de bunuri materiale şi servicii; efectuează operaţiuni de analiză şi marcare la metalele preţioase şi de expertizare a acestora şi a pietrelor preţioase; este desemnată ca autoritate ce aplică schema de certificare a procesului Kimberley

Resursele umane ale ANPC, la sediul central, sunt constituite din maximum 76 de persoane, cu excepţia demnitarilor şi a personalului care aparţine activităţilor ce sunt finanţate prin mijloace proprii. De asemenea, numărul maxim al personalului din cele 42 de oficii teritoriale, inclusive cel din Bucureşti, este de 684. Organigrama ANPC se prezintă astfel:

În raportul de activitate pe anul 2005 se arată că, în concordanţă cu Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, obiectivul politicii în domeniul protecţiei consumatorilor îl constituie crearea unui sistem instituţional de tip european, capabil să asigure creşterea gradului de apărare a drepturilor consumatorilor şi, alături de alte organe ale administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor, participă la elaborarea strategiei specifice, asigurând corelarea acesteia cu cea a U.E.