Riscul de Accidente în Transportul Nitroglicerinei

RISCUL

Riscul este definit, în conformitate cu norma europeană EN 292-1, ca fiind „combinaţia dintre probabilitatea şi gravitatea unei leziuni sau atac la sănătate ce poate surveni într-o situaţie periculoasă”. Această definiţie constituie o apreciere cantitativă a riscului ce se poate utiliza în ierarhizarea riscurilor. Altfel spus, riscul reprezintă probabilitatea producerii unei daune de o anumită gravitate în timpul unei expuneri la factorul de risc.

În consecinţă, riscul profesional asociat unei situaţii particulare sau unui procedeu tehnic particular rezultă din combinarea următoarelor elemente:

• gravitatea consecinţei previzibile (severitatea consecinţei cea mai probabilă);

• probabilitatea producerii acestei consecinţe.

Astfel definit, riscul poate fi evaluat cantitativ, dacă gravitatea şi probabilitatea au fost ele însele cuantificate. Evaluarea cantitativă (cuantificarea) poate fi utilizată pentru a compara diferite riscuri în cadrul unui sistem şi pentru a determina priorităţile de intervenţie sau pentru a compara nivelul riscului înainte şi după realizarea măsurilor de prevenire a manifestării lui.

Aceste elemente sunt prezentate în figura următoare:

Absenţa unui istoric al sistemului analizat, un număr mic de accidente sau îmbolnăviri profesionale, gravitatea scăzută a consecinţelor accidentelor nu trebuie considerată în mod automat ca prezumţie a unui risc scăzut.

GRAVITATEA

Se apreciază conform standardului MIL-STD-882 C prin evaluarea consecinţelor celui mai grav accident, care ar putea fi provocat de factorul de risc respectiv.

Gravitatea consecinţei (severitatea daunei cea mai posibilă) poate fi estimată luând în considerare următoarele:

• natura obiectivului protejat (persoane, bunuri, mediu înconjurător);

• gravitatea leziunilor sau a afectării sănătăţii (uşoară - în mod normal reversibilă, gravă - în mod normal ireversibilă, deces);

• amploarea de manifestare a consecinţei (o persoană, mai multe persoane).

Categoriile de gravitate a consecinţelor permit atribuirea unei dimensiuni calitative accidentelor potenţiale datorate erorii umane, a condiţiilor de mediu, neconformităţii proiectului, deficienţelor procedurale sau avarierii şi disfuncţiei produsului, subansamblelor sau componentelor acestuia.

Gravitatea poate fi definită pe baza unor criterii cum ar fi:

• incapacitatea de muncă temporară (I.T.M.), incapacitatea de muncă permanentă (invaliditate), deces;

• efecte asupra sănătăţii, reversibile sau nu, pentru factorii de risc susceptibili să aibă efecte psihologice;

• interferenţa cu starea de confort, satisfacţia, motivaţia lucrătorului pentru factorii de risc sociali şi organizatorici.