Cuprins
- Introducere.3
- Capitolul I. Prezentarea meseriei de ospătar şi descrierea unităţilor de alimentaţie public.5
- 1.1. Alimentatia publica-notiuni generale.5
- 1.2. Calităţile şi atribuţiile personalului de servire.6
- 1.3. Principalele sarcini ale personalului din saloanele restaurantului.7
- Capitolul II. Reguli de etică şi tehnica servirii consumatorilor.9
- 2.1. Caracteristica generala a restaurantului Botosani.9
- 2.2. Principalele reguli de servire şi de protocol, primirea clienţilor, prezentarea preparatelor şi a băuturilor.9
- 2.3. Tehnici de lucru pentru efectuarea serviciului în restaurant.10
- 2.4. Reguli generale pentru respectarea serviciului în restaurant.12
- 2.5. Ordinea serviciilor.14
- Capitolul III. Reguli privind servirea principalelor grupe de preparate culinare şi produse de patiserie-cofetărie.16
- 3.1. Reguli generale privind asocierea băuturilor cu diferite preparate culinare şi produse de patiserie – cofetărie.16
- 3.2. Servirea băuturilor în salonul restaurantului.17
- Concluzie.18
- Bobliografie.19
- Anexe
Extras din proiect
INTRODUCERE
Alimentaţia publica reprezintă o ramură a comerţului cu amănuntul şi are ca scop producţia şi distribuţia de mâncare şi băuturi, respectiv după caz pregătirea preparatelor culinare şi a produselor de cofetărie-patiserie, distribuţia lor şi a altor mărfuri alimentare cât şi crearea unei ambianţe favorabile pentru consumul produselor în cadrul firmei. Firmele care au ca obiect de activitate alimentaţia publica se incadrează în cadrul structurii economice în sectorul serviciilor. În cadrul raportărilor statistice activitatea se înregistrează, analizează şi raportează pe 2 grupe distincte:
1.Restaurante
2.Baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei
Pentru a identifica caracteristicile acestei activităţi în primul rând vom porni de la definirea conceptului de serviciu şi diferenţierea tipurilor de servicii. Prin serviciu înţelegem activitatea prin care se satisfac cerinţele materiale şi spirituale ale populaţiei, agenţilor economici şi a instituţiilor şi care nu se exprimă direct şi imediat prin produse, în sensul de bun tangibil.
Diferenţierea serviciilor ca structură şi formă de manifestare în legătură cu suportul lor material se realizează pe 4 categorii:
1.Servicii pure – nu necesită decât prezenţa unei persoane într-un mediu dat
2.Servicii care însoţesc un bun tangibil – pentru a creşte atracţia pe piaţă a bunului tangibil
3.Servicii însoţite de bunuri tangibile – utilizate pentru a amplifica utilitatea sau confortul serviciului furnizat .
Comerţul de alimentaţie publică are ca obiect de activitate organizarea şi producerea de preparate culinare, a altor bunuri de consum alimentar, asigurarea condiţiilor necesare consumării produselor în spaţii special amenajate, servirea consumatorului atât cu produse proprii cât şi cu mărfuri alimentare nepreparate aprovizionate de la diverşi furnizori.
El constituie o combinaţie a operaţiilor de pregătire şi prezentare a preparatelor culinare, de cofetărie – patiserie, a băuturilor cu serviciile specifice impuse de servirea şi consumul acestora, cât şi de crearea unei ambianţe de destindere şi bună dispoziţie în spaţii special amenajate.
Această activitate complexă ocupă un loc foarte important în viaţa social-economică prin implicaţiile pe care le are şi anume:
-ocuparea unui număr însemnat de persoane într-o activitate productivă, creatoare de valori;
-oferă posibilitatea preparării unei game sortimentare relativ largi, variate de
produse culinare;
-crează condiţii pentru reducerea timpului consumat în gospodăria casnică pentru
prepararea hranei în favoarea timpului rezervat pentru odihnă, instruire, educaţie, destindere etc.;
-înlesneşte utilizarea mai eficientă a unor materii prime alimentare;
-poate contribui la menţinerea stării de sănătate a persoanelor angajate prin oferirea
de produse culinare proaspete la locurile de muncă din unităţile industriale, de construcţii etc;
-favorizează creşterea productivităţii muncii în unităţile productive şi instituţii;
-oferă posibilitatea creşterii încasărilor în unităţile specifice acestei ramuri de
activităţi;
-stimulează dezvoltarea turismului.
Gradul de dezvolatare a activităţii de alimentaţie publică se corelează strâns cu nivelul
general de dezvoltare economico-socială a unei zone, a unei ţări.
4.Servicii hibride – oferte compuse din acţiuni însoţite de bunuri consumate în cursul realizării serviciului.
Capitolul I. Prezentarea meseriei de ospătar şi descrierea unităţilor de alimentaţie publica
1.1. Alimentatia publica-notiuni generale
Servirea clienţilor cu preparate culinare şi băuturi, în unităţile de alimentaţie publică constituie un element de evaluare a gradului de civilizaţie a unei societăţi. Asigurarea unei baze tehnico-materiale, necesare pregătirii şi servirii hranei în unităţi specializate, permite realizarea unei producţii culinare diversificate care să satisfacă cele mai diversificate dorinţe ale populaţiei.
Gradul de civilizaţie al unei ţări poate fi dimensionat şi de numărul persoanelor care apelează la serviciile din unităţile de alimentaţie publică, de volumul şi structura operaţiunilor care se execută pentru pregătirea şi servirea preparatelor culinare şi a băuturilor, de mărimea timpului liber astfel câştigat.
Prin alimentaţie publică se înţelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, împreună cu alte produse agroalimentare, consumul acestora făcându-se în unităţi proprii, special amenajate. Producţia şi servirea se realizează cu personal cu pregătire profesională calificată.
Prin servirea clienţilor se înţelege ansamblul de metode, sisteme şi mijloace folosite pentru transportul, prezentarea şi oferirea spre consum a preparatelor culinare şi a băuturilor, într-o unitate de alimentaţie publică. Volumul, structura şi caracteristicile operaţiilor de servire sunt diferite, influenţate de natura şi particularitatea preparatelor sau băuturilor servite, numărul şi cererea consumatorilor, forma şi tipul mobilierului din unitate, dimensiunile timpului rezervat consumării hranei, gradul de pregătire profesională al personalului care le efectuează.
Bibliografie
1. Nistoreanu P., Tudorescu N. – Managementul prestaţiei turistice, Editura Cargo,Bucureşti, 2002, pag.253
2. http://www.acuz.net/html/tehnica-servirii-consumatorilor-10424-www.acuz.net.html
3. http://restaurantulbotosani.ro/
4. http://web.clicknet.ro/rbotosani/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Activitatea de Deservire a Clientilor in Restaurantul Botosani.doc