Analiza economico-socială a Orașului Cahul și a Satului Giurgiulești

Introducere

Analiza economico-socială a unei localităţi este un proces destul de vast, complicat, dar foarte util.

În această lucrare sunt prezentaţi toţi indicatori economici şi sociali principali ai oraşului Cahul şi localităţii Giurgiuleşti în baza cărora se poate evalua situaţia actuală a regiunii din punct de vedere economic şi social.

Este important de a cunoaşte datele despre regiune în care trăieşti şi unde doreşti să te realizezi: să înveţi, să creezi familia, să te angajezi la lucru sau să iniţiezi o afacere.

Capitolul I

Analiza economico-socială a oraşului Cahul

1. 1 Aşezarea fizico-geografică a oraşului Cahul

Poziţia geografică: 45 ° 50' latitudine nordică şi 28 ° 11' longitudine estică. Este situat pe un platou, cu excepţia microraioanelor sudice şi s. Cotihana, parte integrantă a oraşului. Înălţimea oraşului Cahul deasupra Mării Negre este de 119 m. Oraşul se află la 175 km de or. Chişinău – capitala Republicii Moldova. Localitatea este amplasată într-o zonă seismică.

Suprafaţa totală: 3391 ha, inclusiv 2218 ha - s. Cotihana.

Numărul locuitorilor – 36109 (la 11.06.2011)

Reţeaua stradală: 119 străzi cu lungimea totală de 91 km.

Căi de comunicaţie: şosele asfaltate transport auto: Cahul – Leova Chişinău, Cahul – Giurgiuleşti, Cahul – Taraclia – Comrat, Cahul – Oancea (România), Cahul – Bolgrad, Reni (Ucraina); cale ferată: Cahul – Chişinău prin Basarabeasca; aeroport.

1. 2 Date generale şi scurt istoric despre oraşul Cahul

Prima menţiune într-un document oficial, eliberat de cancelaria domnească, a localităţii care a existat pe locul unde astăzi este situat oraşul Cahul, se referă la 2 iulie 1502. În acel an Ştefan cel Mare, domnitorul Ţării Moldovei, cumpără de la diferite persoane mai multe sate şi le dăruieşte mănăstirii Putna. Între satele cumpărate de domnitor figurează şi satul Şcheia aflat „în gura Frumoasei”, care pe parcursul secolelor şi-a schimbat numele în satul Frumoasa.

Numele oraşului – Cahul – a fost dat localităţii în cinstea biruinţei repurtate de armata rusă asupra oştirilor turceşti la 21 iulie 1770 în bătălia de la râul Cahul. Din 1835, prin ucazul ţarului rus Nicolai I localitatea primeşte statutul de centru administrativ teritorial (uezd) şi oraş, numit Cahul.

Către sfârşitul sec. XIX oraşul Cahul obţine calitatea de centru ţinutal, apoi judeţean, locul a două zile de târg săptămânal, a nouă zile de iarmaroc în ultimul trimestru al anului şi o zi de iarmaroc la 23 aprilie, rolul principalului punct de tranzit al mărfurilor de pe ambele părţi ale Prutului. La acea vreme oraşul dispunea de 3 fabrici de olărie, 2 fabrici de cărămidă; 1 fabrică de piele; 1 fabrică de unt; 3-5 mori de vânt; 3 mori de apă; 1 moară pusă în mişcare de cai; 1 moară de aburi. Toate acestea activau in baza materiei prime locale, iar produsele se realizau la cele 3 pieţe din oraş, precum si la pieţele din regiunea de sud a Basarabiei.