Cuprins
- Introducere 3
- Literature Review 4
- Capitolul 1. Ipotezele studiului 9
- Capitolul 2. Cercetare propiu-zisă 12
- Capitolul 3. Corelaţii 34
- Capitolul 4. Teste neparametrice 37
- Concluzii 38
- Bibliografie 40
Extras din proiect
Introducere
Cercetarea noastră a avut la bază un chestionar pe care l-am aplicat în rândul studenţilor.
Chestionarul a fost alcătuit din VIII capitole. Capitolul I cuprinde informaţii despre educaţie, cum ar fi studiile liceale şi programul de studii pe care îl urmează acum studentul în cadrul facultăţii.
Capitolul II reprezintă intenţiile antreprenoriale ale studenţilor. Exemple de întrebări: ,,În prezent sunteţi angajat?", ,,Dacă nu sunteţi deja antreprenor, în viitorul previzibil (următorii 2-3 ani) credeţi că veţi începe sau veţi gestiona o afacere?".
La rândul său capitolul III este alcătuit din motivaţii pentru antreprenoriat iar capitolul IV din motivaţii pentru a nu deveni antreprenor. Capitolul V se bazează pe informaţii despre personalitatea şi activitatea actuală a studentului.
În cadrul capitolului VI se regăsesc afirmaţii despre comportamentul religios, prin care ne putem da seama ce influenţă are religia în rândul studenţilor. Prin intemediul capitolul VII informaţiile socio-demografic ne ajută să identificăm câţi respondenţi de sex feminin sau de sex masculin avem.
Astfel, din 600 de respondenţi, 245 de studenţi au fost de sex masculin şi 355 de studenţi au fost de sex feminin.
În prima parte a proiectului vor fi prezentate mai multe definiţii ale antreprenoriatului prin prisma unor autori cum ar fi: Schumpeter și Kirzner, Singh și Belwal, Richard Cantillon, Jean Baptist Say , Joseph Schumpeter, Schame, Simon, Casson, Carter, Gartner, Shaver si Gatewood.
Capitolul 1 este intitulat Ipotezele studiului şi sunt prezentate cele 9 ipoteze ale cercetării.
Capitolul 2 reprezintă Cercetarea propriu-zisă. În acest capitol sunt analizate toate cele 9 ipoteze prin prisma anumitor afirmaţii. Rezultatele sunt finalizate prin diagrame sau tabele.
Ultimele părţi din cercetare sunt reprezentate de concluzii şi bibliografie.
Literature Review
Este important să definim spiritul antreprenorial pentru a stabili ce înţelegem prin acest concept. Singh şi Belwal (2008) descriu rădăcinile cuvântului antreprenor. Definesc antreprenorul “ca fiind cel care întreprinde o societate comercială şi care este un creator de organizare şi un inovator”.
Dzisi (2008) dă definiția antreprenoriatului din punct de vedere economic, citând definiția dată de Schumpeter și Kirzner. "Schumpeter (1934) a descris antreprenorul ca inovator care introduce ceva nou într-o economie" şi "... Kirzner (1997) a subliniat faptul că antreprenorul este factorul de decizie într-un anumit context cultural, care comandă o serie de comportamente care exploatează aceste oportunități ". Schumpeter (1934) a descris antreprenorul ca fiind „inovatorul care introduce ceva nou într-o economie” şi Kirzner (1997) a subliniat faptul că „antreprenorul este factorul de decizie într-un anumit context cultural, care comandă o serie de comportamente care exploatează aceste oportunități ".
Singh și Belwal (2008) l-au citat pe Donnelly (1990) pentru a stabili definiția de antreprenor. Ei subliniază că "un antreprenor este o persoană care este stimulat de o idee, obiectivele personale, și ambiție, reunește capitalul financiar, oamenii, echipamentele, precum și facilitățile pentru a stabili și a gestiona o întreprindere".
Deși spiritul antreprenorial este, de obicei considerat o activitate, unele definiții se concentrează mai mult pe caracteristicile sale operaționale și funcționale. Roomi și Harrison (2010) citat Stevenson (1983) declara că antreprenoriatul reprezintă "exercitarea de oportunitate fără a ține cont de resursele controlate", pe când Shane și Venkataraman (2000) spun că "spiritul antreprenorial se referă la oportunitatea condiţionată de mediu, procesul de descoperire a oportunităţilor, evaluarea și exploatarea de oportunitate, și decizia individuală".
Anumiţi scriitori prezintă spiritul antreprenorial ca un comportament uman legat de realizare personală "Comportamentul antreprenorial este adesea determinat de diverse motive, inclusiv dorința de realizare personală". (OECD 1998).
Unii autori din tradiția neoclasică se referă la intrările antreprenoriale specifice, ca la un tip de capital uman şi anume "capacitatea antreprenorială" sau "pătrundere în afaceri". (Evans si Jovanovic, 1989).
În modelele sofisticate din tradiția neoclasică, unii autori afirmă că modelul echilibrului general de formare a firmei şi a antreprenorilor contribuie la competențele manageriale și organizaționale (Kihlstrom și Laffont, 1979).
Richard Cantillon (1680-1734) espre printre primii economişti care a folosit termenul antreprenor şi antreprenoriat ca un domeniu care generează profit, dar care poate oricând să primească noii veniţi care urmăresc profitul potenţial ce poate fi generat. Pe de altă parte, trebuie nuanţat că termenul de antreprenor a fost înregistrat primul în evidenţa lui Say chiar dacă a fost introdus în economie de Cantillon. James Stuart Mill a popularizat termenul în Anglia, la începutul secolului, apoi acesta aproape a dispărut din literatura de specialitate. Abordarea statică a școlii neoclasice în curs de dezvoltare nu a găzduit cu ușurință un concept cu conotații dinamice, cum ar fi antreprenor.
Deasmenea antreprenoriatul este definit ca fiind “intermediarul dintre capital şi forţa de muncă” (Richard Cantillon). Această teorie este semnificativă şi în zilele noastre deoarece într-adevăr rolul fundamental al antreprenorilor este acela de intermediere a capitalului uman cu forţa de muncă.
Jean Baptist Say este considerat cel de-al doliea economist, după Richard Cantiloon, care a adus o contribuţie însemnată în şcoala de gândire antreprenorială în lucrarea sa „Tratat de economie politică”. Say poziţionează antreprenorul în centrul tuturor activităţilor economice, atât poducţie cât şi distribuţie a bunurilor şi serviciilor destinate consumului, suprapunând funcţiile antreprenorului cu cele ale managerului. Riscul este adus în atenţie în opera lui Say : Orice activitate antreprenorială are în sine probabilitatea eşecului. Antreprenorul îşi poate pierde averea şi într-o anumită măsură reputaţia.
Bibliografie
1. GEM (2010), Women Report, available at: www.gemconsortium.org/docs/download/768;
2. Ajzen, I. (1991), "The theory of planned behavior", Organizational Behavior and Human Decision Processes.
3.Minniti, M., Arenius, P. and Langowitz, N. (2005), Global Entrepreneurship Monitor: 2004 Report on Women and Entrepreneurship.
4. Minniti, M. and Nardone, C. (2007), "Being in someone else's shoes: the role of gender in nascent entrepreneurship", Small Business Economics.
5. Mueller, S. (2004), "Gender gaps in potential for entrepreneurship across countries and cultures", Journal of Developmental Entrepreneurship.
6. Wilson, F., Kickul, J. and Marlino, D. (2007), "Gender, entrepreneurial self-efficacy, and entrepreneurial career intentions: implications for entrepreneurship education", Entrepreneurship Theory &Practice.
7. GEM - global report (2011), [online], http://www.gemconsortium.org/docs/download/2201.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza intentiilor antreprenoriale in functie de gen in randul studentilor.docx