Analiza macroeconomică a Emiratelor Arabe Unite

INTRODUCERE

Lucrarea are drept obiectiv realizarea unei analize macroeconomice asupra Emiratelor Arabe Unite. Această analiză își propune să ajute la înțelegerea și interpretarea principalilor indicatori macroeconomici.

În capitolul I, am realizat o scurtă prezentarea a țării. În capitolul 2, am analiza evoluția principalilor indicatori macroeconomici. În capitolul al treilea, am realizat un studiu de caz în care se analizează corelația dintre rata de creșterea a PIB și rata șomajului. Lucrarea se încheie cu concluzii și bibliografie.

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA EMIRATELOR ARABE UNITE

Pana in anul 1971, Emiratele care formeaza astazi EAU au fost cunoscute sub numele de “Statele Armistitiului“ (Trucial States), fiind constituite într-un protectorat britanic.

Ca urmare a notificării făcute de Marea Britanie în anul 1968, conform căreia aceasta informa că intenționează sa renunțe la protectoratul existent, cele 7 emirate au hotărât să formeze o federație.

La 2 decembrie 1971, a fost publicată si aprobată Constituția Emiratelor Arabe Unite (EAU), prin care se constituia o federație la care au aderat emiratele Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Fujairah, Umm Al Quwain si Ajman, ulterior si Ras Al Khaimah.

EAU sunt situate pe coasta orientală a Peninsulei Arabe, la intrarea în Golful Persic și dețin peste 644 km de coasta, cunoscuta in vechime drept “Coasta Piraților”.

CAPITOLUL 2 ANALIZA INDICATORILOR MACROECONOMICI

Produsul intern brut

PIB-ul real a înregistrat o rată de stagnare de -6,1% în 2020, comparativ cu o creștere de 3,4% în 2019. Această scădere a produsului real în 2019 a venit ca urmare a scăderii producției non-petroliere la o rată de -6,2% și scăderii producției de petrol cu - 6%. PIB-ul la prețuri constante s-a ridicat la 1.418,9 miliarde AED pentru anul 2020, în timp ce PIB-ul la prețuri curente a fost de 1.317,9 miliarde AED. Valoarea minimă a PIB real de -6,1% este înregistrată în anul 2020, iar valoarea maximă a PIB-ului real de 6,9% în anul 2011.

Conform distribuției sectoriale a PIB-ului la prețuri constante pentru anul 2020, diferitele sectoare non-petrol au reprezentat 70,9% din producție, în timp ce ponderea sectorului petrolier a ajuns la 29,1% în sectoarele non-petroliere, comerț cu ridicata și comerțul cu amănuntul și sectorul reparațiilor de vehicule au ocupat cea mai mare pondere, cu 12,0% din PIB-ul real, urmat de sectorul prelucrător cu 8,8%, sectorul construcțiilor cu 8,3% și sectorul activități financiare și de asigurări cu 8,2%.

Analizând contribuția sectoarelor economice la recesiunea economică pentru anul 2020, sectoarele non-petroliere au contribuit cu cel mai mare procent de -4,3% din declinul global al PIB, în timp ce sectorul petrolier a contribuit cu o contribuție negativă de -1,8%. Dintre sectoarele non-petrol, sectorul comerțului en-gros și cu amănuntul a contribuit cu -1,7%, transportul și depozitare cu -1,0% și sectorul construcțiilor cu -1,0%. Sectoarele „Activități imobiliare”, „Activități financiare și de asigurări” și „Activități de cazare și servicii alimentare” au contribuit în mod colectiv cu -1,0% la scăderea PIB-ului real. Pe de altă parte, unele sectoare au avut contribuții pozitive la producție, în special sectorul sănătății umane și activităților de asistență socială, informații și comunicații, administrație publică și apărare, care au contribuit colectiv cu circa + 0,3%.